RAPORTUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIŢIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA SEPTEMBRIE 2003

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

             

             

             2. Rezultate obţinute pentru luna septembrie 2003

 

Harta cantitatilor de precipitatii cazute în luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

In luna septembrie 2003 cantităţile de precipitaţii căzute pe teritoriul României au fost inegale, atât la nivelul ţării cât şi la nivel regional. Astfel în jumătatea de sud a ţării cantităţile de precipitaţii căzute au depăşit cu mult valorile medii multianuale ale lunii septembrie, cele mai mari cantităţi înregistrându-se în Carpaţii Meridionali, Muntenia (între Ialomiţa şi Jiu) şi jumătatea de sud a Dobrogei. Valorile maxime înregistrate în această lună au fost de peste 140 mm în nordul judeţului Gorj şi Vâlcea, în zona montană din Caraş Severin, pe clina nordică a munţilor Făgăraş (D.S. Sibiu) precum şi în sudul Dobrogei (D.S. Constanţa) unde au atins valori record de 150 şi respectiv 165 mm la Basarabi şi Negru Vodă. Cele mai mici valori ale precipitaţilor  s-au înregistrat în nord-estul şi nord-vestul ţării (D.S. Botoşani, Iaşi şi Satu Mare, Sălaj, Cluj) cu valori care nu au depăşit decât în foarte puţine cazuri 30 mm.  Precipitaţii mai reduse decât media lunii septembrie s-au înregistrat şi în zona centrală a Deltei Dunării.

 

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute în luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Luna septembrie se caracterizează ca o lună secetoasă cu mare stabilitate climatică, valorile medii ale precipitaţiilor la nivelul întregii ţări fiind de circa 40 – 60 mm. Valoarea maximă a mediilor multianuale pentru luna septembrie se înregistrează în zona montană din nordul Carpaţilor Orientali precum şi în Carpaţii Meridionali şi Occidentali cu valori cuprinse între 60 – 90 mm. Valorile cele mai mici ale precipitaţiilor medii multianuale se înregistrează în Delta Dunării (20 – 40 mm) şi în toată zona extracarpatică  din Moldova şi Muntenia. In restul teritoriului precipitaţiile medii multianuale au valori cuprinse între 40 – 60 mm. Din analiza hărţii se constată o variaţie clinală caracterizată prin  creşterea cu altitudinea a precipitaţiilor şi descreşterea acestora în raport cu longitudinea. 

 

 

Harta deficitului/excesului de precipitatii înregistrat în luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Din  reprezentarea pe hartă a diferenţei dintre precipitaţiile înregistrate în luna septembrie 2003 şi media multianuală a lunii august (Pm) se constată că  sudul ţării şi partea de vest a Carpaţilor Meridionali au primit cantităţi de precipitaţii cu 50 – 120 mm mai mari decât în mod normal. Singurele zone în care s-a înregistrat deficit de precipitaţii sunt situate în nord-vestul ţării, în Transilvania (în special în depresiunile intramontane) precum şi în Carpaţii Occidentali  şi zona de nord-est (D.S. Botoşani şi Iaşi). Cele mai mari deficite (60 – 80 mm) s-au înregistrat în bazinul mijlociu al Someşului (D.S. Baia Mare, Sălaj, Satu Mare). De remarcat excedentul de precipitaţii de 60 – 120 mm înregistrat în sudul Dobrogei. Valorile menţionate s-au realizat în mare parte din căderi de precipitaţii foarte abundente într-un interval scurt de timp care nu a condus la acumularea apei în sol decât în zonele de câmpie cuprinse între Ialomiţa şi Jiu.

Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) înregistrate în luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Din calculul cantităţilor relative de precipitaţii exprimate în % din valoarea medie multianuală se constată că, practic, tot teritoriul ţării situat la sud  de Carpaţii Meridionali a primit cantităţi de precipitaţii cu 50 – 100% mai mari decât media multianuală, în toată Câmpia Română şi Dobrogea, valorile înregistrate fiind duble faţă de media multianuală. In jumătatea de nord a ţării, şi în special în D.S. Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, Botoşani şi Neamţ, cantităţile de precipitaţii căzute au reprezentat doar 20 – 50% din media multianuală. Deficitele cele mai mari s-au înregistrat în ocoalele silvice Baia Mare, Livada, Ulmeni, Groşii Ţibleşului din nord-vestul ţării precum şi Dorohoi, Mihai Eminescu, Hârlău şi Paşcani din nord-estul ţării. In restul teritoriului cantităţile de precipitaţii au reprezentat 50 – 90% din media multianuală.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) în luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitaţiilor pentru luna septembrie 2003 pune în evidenţă un regim aproape normal al precipitaţiilor în toată jumătatea de nord a ţării cu excepţia colţurilor de nord-vest şi nord-est unde regimul calculat a fost moderat secetos. In sudul ţării, pe teritorii foarte extinse care cuprind toată Câmpia Română, cea mai mare parte din Dobrogea şi zona montană a D.S. Tg. Jiu şi Tr. Severin, regimul precipitaţiilor a fost moderat ploios – extrem de ploios. Local, (în o.s. din jurul Bucureştiului – Snagov, Bolintin, Bucureşti, Ghimpaţi, Comana) şi în sudul Dobrogei (O.s. Basarabi, Cernavodă, Băneasa) regimul precipitaţiilor calculat pe baza indicelui standardizat al precipitaţiilor a fost caracterizat ca fiind nemaipomenit de ploios.

   

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (septembrie-august 2003) în ocoalele silvice din România

Din reprezentarea pe hartă a valorilor indicilor  SPI 2 calculat pentru lunile septembrie şi august 2003    se constată că regimul precipitaţiilor a fost aproape normal în toată zona extracarpatică şi montană şi foarte secetos în  Carpaţii Occidentali şi în nord-vestul ţării (D.S. Satu Mare, Baia Mare, Sălaj, Alba, Arad). Aceleaşi caracteristici le-au avut precipitaţiile în aceste două luni în D.S. Botoşani. La periferia acestor zone, pe arii relativ extinse, cuprinzând Câmpia de Vest, sud-estul Transilvaniei şi nordul Moldovei regimul precipitaţiilor în ultimele două luni a fost moderat secetos. Se remarcă zona din jurul Bucureştiului şi sudul Dobrogei unde regimul precipitaţiilor în ultimele două luni a fost foarte ploios – nemaipomenit de ploios.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (septembrie -august -iulie 2003) în ocoalele silvice din România

Analiza indicelui standardizat al precipitaţiilor cumulate pe ultimele 3 luni (iulie – septembrie) evidenţiază un regim aproape normal în cea mai mare parte a teritoriului ţării, un regim foarte secetos – excesiv de secetos în  nord-vestul ţării şi sudul Transilvaniei, precum şi un regim moderat ploios – excesiv de ploios în zona centrală a Moldovei şi în Dobrogea. Ultimele 3 luni din sezonul de vegetaţie au primit caracteristica excesiv de secetos în O.s. Baia Mare, Tăuţi Măgherăuşi şi Şomcuta Mare în care efectele deficitului de precipitaţii a condus la căderea prematură a frunzelor şa majoritatea speciilor de arbori, la scăderea debitului  cursurilor de apă şi apariţia unor incendii de pădure pe suprafeţe importante.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele 6 luni în ocoalele silvice din România

Analiza distribuţiei valorilor indicelui standardizat al precipitaţiilor pe ultimele şase luni (mai-septembrie) din anul 2003 pun în evidenţă că sezonul de vegetaţie 2003 s-a caracterizat printr-un regim al precipitaţiilor foarte secetos – excesiv de secetos în toată Transilvania şi mai ales în partea de nord-vest a ţării. In zona de vest precum şi în zona montană din Carpaţii Occidentali, Meridionali (partea estică) şi de curbură precum şi în Bărăgan şi clisura Dunării regimul precipitaţiilor în ultimele şase luni a fost moderat secetos – foarte secetos. In restul ţării, pe arii extinse din Moldova, Dobrogea, Câmpia Română, Oltenia şi Caraş Severin regimul precipitaţiilor a fost aproape normal.

Indicele standardizat al precipitaţiilor pe ultimele 12 luni 2003 în ocoalele silvice din România

Calculul indicelui standardizat al precipitaţiilor cumulate pentru ultimele 12 luni anterioare (august 2002 – septembrie 2003) evidenţiază un regim aproape normal al precipitaţiilor în toată zona extracarpatică şi un regim foarte secetos – excesiv de secetos în toată Transilvania, Câmpia de Vest, Carpaţii de Curbură, Carpaţii Meridionali, Clisura Dunării şi sudul Olteniei. Cele mai afectate de secetă în ultimele 12 luni au fost ocoalele silvice Gherla, Cluj, Almaş, Someşul Rece, Gârda, Mediaş, Dumbrăveni, Sibiu, Sighişoara, Braşov, Codlea, Aninoaşa, Domneşti, Orşova, Tr. Severin, Calafat şi Perişor în care indicele standardizat al precipitaţiilor a avut valori cuprinse între –2 şi -2,9 care se caracterizează printr-un regim extrem de secetos – excesiv de secetos.

 

Evapotranspiratia

In luna septembrie evapotranspiraţia potenţială scade mult comparativ cu luna august şi are valori cuprinse între 40 – 60 mm. Valorile efectiv măsurate ale evapotranspiraţiei potenţiale arată o repartiţie foarte neuniformă a evapotranspiraţiei, valorile cele mai mari înregistrându-se în Dobrogea (60-90 mm) precum şi în nord-vestul ţării şi local în mai multe ocoale silvice din sud-vest. Valorile cele mai mici ale evapotranspiraţiei s-au înregistrat în zona montană dar şi în Câmpia Română şi Bărăgan unde, datorită ceţurilor, evapotranspiraţia măsurată a avut valori de 20-50 mm.

Harta rezervei de apa din sol pentru luna septembrie 2003 în ocoalele silvice din România

Precipitaţiile efective (P – ETP) înregistrate în luna septembrie 2003 evidenţiază câteva zone în care rezerva de apă în sol a crescut cu 50 – 100 mm. Acestea sunt : nordul Olteniei şi vestul D.S. Caraş Severin, ocoalele silvice din jurul Bucureştiului şi sudul Dobrogei. In restul teritoriului rezerva de apă din sol a crescut nesemnificativ cu 10 – 40 l/m² în jumătatea de sud a ţării sau a rămas nemodificată. In toată jumătatea de nord a ţării, dar mai ales în nord-vestul Transilvaniei, nordul Moldovei şi Delta Dunării, rezerva de apă din sol s-a diminuat cu 20 – 70 mm.

 

- Simularea evoluţiei indicilor standardizaţi ai precipitaţilor pentru luna octombrie 2003 calculaţi pentru ultimele 2 – 3 şi respectiv 6 luni în urmă (din octombrie)  în 5 ipoteze de prognoză

- Ipoteza 1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna octombrie reprezintă 50% din media multianuală a lunii octombrie.

            Calculul indicelui SPI₂ in aceasta ipoteza evidenţiază următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

            Foarte ploios – excesiv de ploios în sudul Dobrogei, D.S. Bucureşti şi sudul Câmpiei Române.

            Moderat secetos în nordul ţării şi aproape normal în rest.

            SPI₃ va arăta următoarele regimuri de umiditate în ecosistemele forestiere din România :

            Excesiv de secetos în nord–vestul ţării (D.S. Satu Mare, Baia Mare) şi nord-est (D.S. Botoşani).

            Extrem de secetos în toată Transilvania, Câmpia de Vest şi Clisura Dunării precum şi în nord-estul ţării şi Delta Dunării.

            Moderat secetos - aproape normal în restul teritoriului.

            Foarte ploios- excesiv de ploios în sudul Dobrogei.

            SPI₆ va arăta un regim excesiv de secetos în ocoalele silvice din nord-vestul ţării, extrem de secetos în majoritatea ocoalelor silvice din Transilvania şi din Clisura Dunării şi sudul Olteniei; moderat secetos pe arii extinse din Banat, Oltenia, Bărăgan, sudul Moldovei şi în zona montană din Carpaţii Occidentali şi de Curbură. In restul teritoriului regimul precipitaţiilor prognozat pentru ultimele 6 luni din octombrie va fi aproape normal.

 

- Ipoteza I1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna octombrie reprezintă 75% din media multianuală a lunii octombrie

            SPI₂ va arăta un regim moderat secetos în nord-vestul ţării şi în nord-est, aproape normal în tot restul ţării cu excepţia sudului Dobrogei şi Câmpia Română unde regimul prognozat în această ipoteza va fi moderat ploios – foarte ploios.

            SPI₃ va arăta un regim aproape normal în toată zona montană şi extracarpatică cu excepţia Carpaţilor Occidentali, a Transilvaniei şi a zonei de nord-est a ţării unde regimul prognozat va fi moderat secetos.

            SPI₆ va arăta un regim excesiv secetos în ocoalele silvice din Depresiunea Baia Mare, extrem de secetos în toate D.S. din nord-vestul ţării, din Câmpia Transilvaniei (D.S. Cluj, Alba, Bistriţa) şi din sud-estul Transilvaniei (D.S. Braşov şi Sf. Gheorghe). Local, acelaşi regim este prognozat pentru ocoalele silvice din Clisura Dunării, nordul jud. Argeş şi Bărăgan. Un regim moderat secetos se va înregistra în Banat, Oltenia, Bărăgan şi nordul Moldovei. In restul teritoriului regimul precipitaţiilor estimat prin intermediul SPI 6 va fi aproape normal.

 

- Ipoteza II1 - Precipitaţiile anticipate pentru luna octombrie reprezintă 100% din media multianuală a lunii octombrie

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în jumătatea de nord a ţării şi moderat ploios – extrem de ploios în jumătatea de sud a ţării, în special în Câmpia Română şi sudul Dorbrogei.

SPI₃ va arăta un regim  foarte secetos în mare parte din Transilvania şi Carpaţii Occidentali precum şi în nord-estul ţării (D.S. Botoşani). Un regim moderat secetos se prognozează în această ipoteză în Câmpia de Vest, centrul Transilvaniei şi sud-estul Transilvaniei precum şi în nordul Moldovei şi Delta Dunării. In restul teritoriului SPI 3 va arăta un regim aproape normal şi doar în unele ocoale silvice din D.S. Bucureşti şi sudul Dobrogei, regimul prognozat va fi foarte ploios – excesiv de ploios.

SPI₆ va arăta un regim extrem de secetos în nord-vestul ţării (local chiar excesiv de secetos), foarte secetos - moderat secetos pe arii extinse din Transilvania, Carpaţii de Curbură şi Bărăgan, precum şi în sudul Olteniei şi nord-estul ţării. In restul teritoriului regimul precipitaţiilor pentru 6 luni în această ipoteză de prognoză se va caracteriza ca fiind  aproape normal.

 

- Ipoteza 1V - Precipitaţiile anticipate pentru luna octombrie reprezintă 125% din media multianuală a lunii octombrie

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în jumătatea de nord a ţării şi moderat ploios – excesiv de ploios în sudul ţării, în special în zona de câmpie.

SPI₃ va arăta un regim  extrem de secetos în colţurile de nord-vest şi nord-est a ţării, foarte secetos în Carpaţii Occidentali şi nord-vestul ţării, aproape normal în rest cu excepţia câtorva zone din Muntenia şi Dobrogea de sud unde regimul precipitaţiilor se prognozează a fi moderat ploios – excesiv de ploios.

SPI₆ va arăta un regim evidenţiază un regim extrem de secetos în colţul de nord-vest a ţării, foarte secetos în toată Transilvania şi în Carpaţii de Curbură şi moderat secetos în Banat şi sudul Olteniei. In restul teritoriului indicele SPI6 va arăta un regim aproape normal al precipitaţiilor.

 

- Ipoteza V - Precipitaţiile anticipate pentru luna octombrie reprezintă 150% din media multianuală a lunii octombrie.

SPI₂ va arăta un regim aproape normal în toată zona montană şi în jumătatea de nord a ţării şi un regim moderat ploios – excesiv de ploios în toată Muntenia, Dobrogea şi sudul Molodovei.

SPI₃ evidenţiază un regim moderat secetos în colţurile de nord-vest şi nord-est ale ţării precum şi în estul Câmpiei Transilvaniei. In cea mai mare parte a teritoriului indicele SPI 3 va evidenţia un regim aproape normal al precipitaţiilor cu excepţia Munteniei şi sudul Dobrogei unde regimul prognozat al precipitaţiilor va fi moderat ploios – excesiv de ploios.

SPI₆ indică un regim extrem de secetos – foarte secetos în nord-vestul ţării, moderat secetos în toată Transilvania şi Carpaţii de Curbură şi aproape normal în restul ţării.

 

           

- Prognoza precipitaţiilor pentru luna octombrie 2003 în ocoalele silvice din România

Pentru luna octombrie 2003 se prognozează cantităţi importante de precipitaţii în special in jumătatea de vest a ţării, în aceste condiţii estimăm că cele mai plauzibile ipoteze sunt ipotezele IV şi V analizate anterior.

 

 

 

Întocmit,                                      Procesare date,                                            Responsabil site,

Dr. ing. Ion BARBU                     Dr. ing. Ionel POPA                                      Ing. Marius TEODOSIU