RAPORTUL DE MONITORIZARE ªI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIÞIE A SECETEI ÎN PÃDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA NOIEMBRIE

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

 

2. Rezultate obþinute pentru luna noiembrie 2002

Harta cantitãþilor medii multianuale de precipitaþii cãzute în luna noiembrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Luna noiembrie se caracterizeazã printr-o pluviozitate redusã în majoritatea regiunilor þãrii, cu excepþia Carpaþilor Meridionali ºi clina vesticã a Carpaþilor Orientali (Maramureº) unde se înregistreazã valori ce depãºesc 70-80 mm.

Valorile cele mai mici se înregistreazã în Moldova, Dobrogea ºi estul Munteniei unde nu depãºesc 35-40 mm. Valori reduse (40-50 mm) se înregistreazã ºi în Câmpia Transilvaniei ºi Câmpia de Vest.

Toamna anului 2002 a fost excesiv de ploioasã (comparativ cu media multianualã) ceea ce se întâmplã destul de rar. Dupã N. Topor frecvenþa toamnelor ploioase este de 1% în Dobrogea, Moldova ºi Transilvania, 2% în Muntenia ºi 6% în Banat ºi Oltenia.

 

 

Harta cantitãþilor de precipitaþii (PI mm) cãzute în luna noiembrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Continuând tendinþa înregistratã în ultimele 3 luni, precipitaþiile cãzute în luna noiembrie 2002 au avut o distribuþie în totalã discordanþã cu media multianualã a precipitaþiilor cãzute în noiembrie în þara noastrã.

Analizând distribuþia cantitativã a precipitaþiilor pe teritoriul României constatãm cã valorile maxime s-au înregistrat la periferia arcului carpatic cu maxime de peste 80 mm în nord-vestul þãrii (D.S. Satu Mare ºi Maramureº)  în sud-vest (D.S. Caraº Severin ºi Mehedinþi) ºi în sudul Moldovei (D.S. Vaslui, D.S. Vrancea). Valori ale precipitaþiilor cuprinse între 60 ºi 80 mm s-au înregistrat la periferia zonelor menþionate (D.S. Sãlaj, Bihor, Arad, Timiº) dar ºi pe o zonã întinsã din sudul României (din zona centralã a Carpaþilor Meridionali pânã în Teleorman ºi Codrii Vlãsiei).

Valorile cele  mai reduse ale precipitaþiilor (sub 50 mm) s-au înregistrat în nord-estul þãrii (D.S. Suceava, Botoºani, Iaºi, Neamþ) în centrul Transilvaniei (D.S. Cluj, Bistriþa, Mureº) în sudul Dobrogei ºi sudul Olteniei. Recordul precipitaþiilor minime în luna noiembrie 2002 s-a înregistrat în D.S. Suceava ºi nordul D.S. Botoºani (sub 40 mm). Practic, precipitaþiile din aceastã zonã au fost determinate de advecþia de mase de aer rece din 2-5 noiembrie care au determinat un strat de zãpadã de 20-30 cm.

 

 

Harta deficitului/excesului de precipitaþii (Pi-Pm) înregistrat în luna noiembrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Precipitaþiile cãzute în luna noiembrie 2002 au avut valori mai mari decât media multianualã cu 20-30 mm. Cele mai mari excedente de precipitaþii (mai mari cu peste 50 mm faþã de media multianualã) s-au înregistrat în sudul  Moldovei, nord-vestul þãrii ºi sud-vestul þãrii. Valori în exces cu 30-50 mm s-au înregistrat la periferia zonelor menþionate (centrul ºi sudul Moldovei, nordul Bãrãganului ºi Dobrogei, Banat ºi Mehedinþi ºi nordul D.S. Bihor, Sãlaj ºi Maramureº). O zonã în care s-au înregistrat de asemenea excedente de precipitaþii de peste 30 mm se aflã în Câmpia Românã la este de Olt (Teleorman ºi Vlãsia).

Singurele zone în care precipitaþiile s-au apropiat de media multianualã se aflã în nordul Carpaþilor Orientali (D.S. Suceava ºi Bistriþa) ºi în Oltenia (D.S. Gorj ºi Dolj).

In centrul zonelor menþionate s-au înregistrat valori ale precipitaþiilor cu circa 20 mm mai scãzute decât media multianualã a lunii noiembrie. In restul teritoriului precipitaþiile cãzute au avut valori cu 1-30 mm mai mari decât media multianualã.

 

 

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm)Pm de precipitaþii înregistrate în ocoalele silvice din România în luna noiembrie 2002

 

Calculând în valori relative, cantitãþile de precipitaþii cãzute în luna noiembrie constatãm cã în sudul Moldovei acestea au depãºit de peste 2,5 ori precipitaþiile medii multianuale ale perioadei.

In zona centralã a Moldovei, nordul Bãrãganului ºi Dobrogei, nord-vestul þãrii ºi în Câmpia Românã, la nord de Bucureºti valorile precipitaþiilor au depãºit de 2 ori precipitaþiile medii multianuale. Pe zone întinse din Moldova, Muntenia, Banat ºi Bihor-Maramureº, precipitaþiile cãzute au depãºit cu 100% mediile multianuale.

Zonele  în care precipitaþiile au fost apropiate de media multianualã ocupã arii întinse în Carpaþii Orientali ºi Meridionali ºi în vestul þãrii. In Oltenia ºi nordul Transilvaniei ºi Bucovina precipitaþiile cãzute au reprezentat 60-80% din media multianualã a lunii noiembrie.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipitaþiilor (SPI) în luna august 2002 în ocoalele silvice din România

 

Fundamentare teoretica

 

Calculul indicelui standardizat al precipitaþiilor pentru luna noiembrie 2002 pune în evidenþã un regim al precipitaþiilor aproape normal în majoritatea regiunilor þãrii cu excepþia zonei extracarpatice din estul Moldovei ºi sudul Munteniei ºi nord vestul extrem al þãrii în care s-au înregistrat precipitaþii în exces. Astfel s-a înregistrat un regim moderat ploios-în ocoalele silvice din sudul D.S. Iaºi, estul D.S. Bacãu ºi Vrancea, precum ºi în tot Bãrãganul de la Argeº la Dunãre. In nord-vestul þãrii s-a înregistrat un regim moderat ploios în D.S. Satu Mare, nordul D.S. Sãlaj ºi în Maramureº. Un regim foarte ploios s-a înregistrat în ocoalele silvice din Depresiunea Maramureºului ºi în tot sudul Moldovei.

Un regim extrem de ploios-nemaipomenit de ploios s-a înregistrat în sud-estul Moldovei între Prut ºi Bârlad.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipitaþiilor pe ultimele douã luni (octombrie ºi noiembrie 2002) (SPI2) în ocoalele silvice din România

Se constatã cã ultimele douã luni pot fi caracterizate ca având un regim aproape normal al precipitaþiilor în majoritatea regiunilor þãrii cu excepþia estului, sud-estului ºi bazinul mijlociu al Someºului (D.S. Maramureº ºi Sãlaj) în care s-au înregistrat excedente importante. Ultimele douã luni au avut un regim moderat ploios în nord-vestul þãrii, în sudul Munteniei (D.S. Teleorman, Bucureºti, Ialomiþa, Prahova, Vrancea, Constanþa, Tulcea, Bacãu-est ºi Iaºi-sud).

Un regim foarte ploios s-a înregistrat în ocoalele silvice din sudul D.S. Vaslui ºi estul D.S. Vrancea-O.s. Galaþi, Griviþa, Tecuci.

 

Harta indicelui standardizat al precipitaþiilor (SPI) pe ultimele 3 luni (noiembrie - octombrie - septembrie) în ocoalele silvice din România

Analizând harta  indicelui standardizat al precipitaþiilor din ultimele 3 luni se constatã cã în toatã þara  regimul precipitaþiilor a fost normal ºi peste normal. Peste jumãtate din teritoriul þãrii ºi în special zona montanã ºi submontanã au avut în ultimele 3 luni un regim aproape normal al precipitaþiilor.

In exteriorul arcului carpatic, regimul precipitaþiilor în ultimele 3 luni  a fost excedentar din Botoºani pânã în sudul Olteniei. De asemenea, excedentar a fost în nord-vestul þãrii.

Pe nivele caracteristice indicelui SPI regimul excedentar de precipitaþii din ultimele 3 luni se poate caracteriza astfel :

Excesiv de ploios-în sudul Munteniei ºi Dobrogei (D.S. Bucureºti, D.S. Ialomiþa, D.S. Constanþa) ºi în nord-vest (O.s. Ulmeni, ªomcuta).

Extrem de ploios-în D.S. Teleorman, Bucureºti, Ialomiþa, Constanþa precum ºi în nord-vestul þãrii.

Foarte ploios-într-o zonã cuprinzând ocoalele silvice din D.S. Olt, Teleorman, Dâmboviþa, Prahova, Ialomiþa ºi D.S. Vaslui ºi Vrancea. De asemenea, o bunã parte din teritoriul D.S. Satu Mare, Sãlaj, Maramureº primesc aceastã caracterizare.

Moderat ploios-în toþi Subcarpaþii Sudici ºi de Curburã, în Câmpia Moldovei, Podiºul Central Moldovenesc ºi nordul Dobrogei (inclusiv Delta Dunãrii). Aceeaºi caracterizare se constatã ºi în cea mai mare parte a ocoalelor silvice din nordul D.S. Caraº Severin.

Harta evapotranspiraþiei potenþiale înregistrate în luna noiembrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Pe baza mãsurãtorilor realizate asupra precipitaþiilor totale (Pi) ºi efective (Pi-ETP) s-a calculat evapotranspiraþia iar rezultatele  s-au  reprezentat grafic în hartã sub forma unor izolinii ale cantitãþilor estimate a fi apa pierdutã prin evaporare la suprafaþa liberã a apei din pluviometru.

Se constatã cã valorile maxime (30-40 mm) ale evapotranspiraþiei se înregistreazã în Banat ºi Câmpia de Vest (D.S. Caraº Severin, Timiºoara, Arad). Valori ceva mai mici (25-35 mm) s-au înregistrat în toatã Câmpia de Vest, Banat ºi rama vesticã a Carpaþilor Meridionali. De asemenea estul Munteniei ºi Dobrogea au înregistrat valori asemãnãtoare.

Cele mai reduse valori ale evapotranspiraþiei potenþiale (sub 10 mm) s-au înregistrat în nordul Carpaþilor Orientali  (D.S. Suceava) ºi estul extrem al Moldovei (D.S. Iaºi).

In restul teritoriului evapotranspiraþia a avut valori cuprinse între 10 ºi 20 mm.

 

Harta rezervei de apã din sol pentru luna septembrie în ocoalele silvice din România

 

Cantitatea de apã rãmasã în pluviometrul efectiv (Pi-ETP) reprezintã-teoretic-cantitatea care ajunge în sol ºi constituie rezerva de apã din sol (în ipoteza absenþei scurgerii la suprafaþã ºi infiltrãrii spre pânza freaticã). Din analiza hãrþii se constatã cã la rezerva existentã la începutul lunii s-au mai adãugat  cantitãþi oscilând între 30 mm (în sudul þãrii) ºi 70 mm în nord-vestul extrem al þãrii.

Valorile cuprinse între 50 ºi 70 mm s-au acumulat în tot vestul þãrii (cu excepþia unei zone situate în extremitatea vesticã, la nord de Valea Mureºului unde acumularea a fost de circa 50 mm) ºi pe arii extinse din Moldova Centralã ºi de Sud, Carpaþii de Curburã ºi centrul Câmpiei Române.

In cea mai mare parte a Carpaþilor Orientali, nordul Moldovei, Câmpia Transilvaniei ºi Oltenia, valorile rezervei de apã s-au mãrit cu 30-50 mm.

Întocmit,                                  Concepþie soft, bazã de date, GIS,                              Implementare Internet,

Dr. ing. Ion BARBU                               Dr. ing. Ionel POPA                                           Ing. Marius Teodosiu