RAPORTUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIŢIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA OCTOMBRIE

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

             

2. Rezultate obţinute pentru luna septembrie 2002

Pe baza măsurătorilor efectuate în 404 puncte de monitoring din toate ocoalele silvice din ţară s-au calculat toţi parametrii care permit evaluarea deficitului/excesului de precipitaţii în raport cu  media multianuală a lunii octombrie şi intensitatea secetei/excesului de precipitaţii prin intermediul indicatorului SPI (indicele standardizat al precipitaţiile).

Realizarea măsurătorilor de fost posibilă datorită devotamentului personalului tehnico – ingineresc de la ocoalele silvice şi activităţii coordonatorilor proiectului la nivelul fiecărei Direcţii silvice din ţară.

Cu începere din luna martie 2002 rezultatele prelucrării datelor măsurate şi hărţile  sinoptice ale indicatorilor de caracterizare a secetei întocmite în sistem GIS pot fi accesate  direct de către beneficiarii proiectului (Regia Naţională a Pădurilor, Direcţii silvice, ocoale silvice, ICAS, Facultatea de silvicultură) de pe site-ul ICAS Câmpulung Moldovenesc: http://www.icassv.ro/seceta/index.htm. Datele sunt actualizate lunar. La sfârşitul sezonului de vegetaţie 2002 se intenţionează publicarea unei lucrări de sinteză care va fi difuzată la toate ocoalele silvice din ţară în vederea fundamentării soluţiilor de management silvic în 2003.

 

 

Harta cantităţilor medii multianuale de precipitaţii căzute în luna octombrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Luna octombrie se caracterizează în general printr-un aport moderat – redus de precipitaţii, cantitatea medie multianuală la nivelul ţării fiind estimat la 50 mm.

Variaţia precipitaţiilor căzute este mult mai redusă decât în lunile de vară, de la 60 – 70 mm în zona de munte la 50 – 55 mm în zona de deal şi 40 – 45 mm la câmpie. Valorile medii multianuale arată că cele mai mari căderi de precipitaţii se înregistrează în nord-vestul ţării (70 – 80 mm) iar cele mai mici în Dobrogea şi Moldova (35- 40 mm).

Această situaţie se datorează, în general, slăbirii activităţii anticiclonului Azoric şi extinderii Anticiclonului Siberian peste Europa ceea ce favorizează apariţia, în golful Genua a unor depresiuni care pot fi antrenate până în vestul României, adesea în conjuncţie cu fronturile generate de depresiunea Islandeză care coboară mult spre sud. Majoritatea teritoriului ţării se află, de regulă, sub influenţa anticiclonului Siberian care aduce mase de aer rece şi uscat.

Luna octombrie 2002 s-a caracterizat, însă, printr-o vreme mai închisă şi mai ploioasă decât de obicei, datorită slăbirii activităţii anticiclonului Siberian şi activării anticiclonului  Azoric şi a culoarului depresionar din nordul Scandinaviei până în Mediterana.

Această situaţie sinoptică a favorizat formarea mai multor fronturi atmosferice care au adus mari cantităţi de precipitaţii, în special, în vestul ţării.

 

 

Harta cantităţilor de precipitaţii (PI mm) căzute în luna octombrie 2002 în ocoalele silvice din România

 

Pe baza măsurătorilor făcute în 404 ocoale silvice din reţeaua de monitoring a secetei s-a întocmit harta GIS a izoliniilor din luna octombrie. Se constată că distribuţia precipitaţiilor din octombrie 2002 se deosebeşte radical de distribuţia precipitaţiilor medii multianuale.

Valorile maxime ale precipitaţiilor căzute s-au înregistrat în nord-vestul ţării (peste 150 mm), în Munţii Maramureşului, în vestul Carpaţilor Meridionali (100-120 mm), în sudul Moldovei (peste 100 mm) şi în Teleorman, la vest de Bucureşti.

Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii s-au semnalat în Câmpia de Vest (30-50 mm) şi în Câmpia Transilvaniei (30 – 40 mm). De asemenea, valori reduse ale precipitaţiilor, s-au semnalat şi în nordul Moldovei, unde au scăzut sub media multianuală a lunii.

In estul Bărăganului şi în Dobrogea, valorile precipitaţiilor au depăşit media multianuală.

 

 

Harta deficitului/excesului de precipitaţii (Pi-Pm) înregistrat în luna octombrie 2002 în ocoalele silvice din România

           

Pe baza diferenţei dintre precipitaţiile căzute în luna octombrie 2002 (Pi) şi cele multianuale (Pm) s-au reprezentat, pe hartă, valorile deficitului/excesului de precipitaţii prin intermediul izoliniilor calculate prin interpolare Krieging pentru cele 404 puncte de monitorizare.

Din  analiza hărţilor se constată că, aproape în toată ţara, cu excepţia nordului Carpaţilor Orientali, Carpaţii Meridionali şi nord-vestul ţării, precipitaţiile căzute în luna octombrie au fost excedentare.

Cele mai mari excedente s-au înregistrat în Maramureş, sudul Moldovei, Caraş Severin şi Teleorman. Valori excedentare s-au semnalat şi în sud-estul ţării (Bărăgan şi Dobrogea).

 

 

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm)Pm de precipitaţii înregistrate în ocoalele silvice din România în luna octombrie 2002

Din harta anexată, se constată că, faţă de media multianuală a lunii octombrie, precipitaţiile căzute au fost de 2 – 3 ori mai mari în Dobrogea şi Teleorman şi de 0,5 – 1 ori mai mari în nordul Direcţiei silvice Maramureş şi sudul Direcţiei silvice Caraş Severin.

In restul ţării, precipitaţiile au fost apropiate sau cu circa 30 – 50% mai mari decât media multianuală. In Carpaţii Orientali şi Meridionali s-au înregistrat precipitaţii mai reduse cu 20 – 30% decât media multianuală.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor (SPI) în luna august 2002 în ocoalele silvice din România

 

Fundamentare teoretica

 

Calculul indicelui SPI pentru luna octombrie  pune în evidenţă că aproape tot teritoriul ţării se încadrează în regim aproape normal – moderat ploios. Sudul Moldovei şi sudul Teleormanului şi Maramureşului se caracterizează ca fiind foarte ploios – excesiv de ploios. De asemenea, toate ocoalele silvice din sud-estul ţării au avut un regim al precipitaţiilor moderat ploios şi chiar foarte ploios (delta Dunării).

 

 

Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor pe ultimele două luni (septembrie şi octombrie 2002) (SPI2) în ocoalele silvice din România

In luna octombrie şi septembrie indicele standardizat al precipitaţiilor pune în evidenţă următorul regim al precipitaţiilor :

- foarte ploios-extrem de ploios în sudul Câmpiei Române, sudul Dobrogei, sudul Moldovei şi nord-vestul ţării (Direcţia silvică Maramureş).

- moderat ploios în nordul Câmpiei Române, Subcarpaţii sudici, sudul Moldovei, nordul Dobrogei, nord-estul Banatului şi nord-vestul Transilvaniei (inclusiv Câmpia Transilvaniei).

- aproape normal în Moldova, Carpaţii Meridionali şi restul Ardealului.

De remarcat că în mod  normal lunile septembrie – octombrie sunt deficitare în precipitaţii în sudul ţării, unde în anul 2002  s-au înregistrat excese rar întâlnite.

Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor (SPI) pe ultimele 3 luni (octombrie -septembrie – august) în ocoalele silvice din România

Calculat pentru ultimele trei luni indicele SPI pune în evidenţă următoarele regimuri ale precipitaţiilor : 

- excesiv de ploios – nemaipomenit de ploios în  tot  sudul ţării (din Mehedinţi până în Dobrogea)

- foartea ploios – extrem de ploios în Banat, Subcarpaţii Sudici, nordul Bărăganului, sudul Moldovei, nord-vestul ţării şi  nord-estul Transilvaniei

- moderat ploios – aproape normal în Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Câmpia de Vest.

Se poate aprecia că  ultimele trei luni s-au caracterizat printr-un excedent de precipitaţii în toată ţara ceea ce a determinat refacerea rezervei de apă din sol.

Harta evapotranspiraţiei potenţiale înregistrate în luna octombrie 2002 în ocoalele silvice din România

Pe baza diferenţei dintre precipitaţiile totale (Pi) şi efective (P-ETP) măsurate la pluviometrele montate în fiecare punct de monitoring al secetei s-a calculat evapotranspiraţia potenţială (cantitatea de apă evaporată la suprafaţa liberă a apei) în fiecare punct din reţea.

 

                        ETP = Pi – (Pi – ETP)

 

Pe hartă s-au reprezentat izoliniile ETP în luna octombrie. Se constată că valorile cele mai mari (peste 50 mm) ale ETP s-au înregistrat în sud-estul ţării şi în Oltenia sudică. In anumite zone (Delta Dunării, nisipurile din sudul Olteniei) ETP a depăşit 60 mm. In restul teritoriului valorile evapotranspiraţiei au avut valori reduse (10 – 50 mm), cele mai mici valori înregistrându-se în nord-vestul ţării şi în Carpaţi datorită umidităţii ridicate din atmosferă, precipitaţiilor abundente şi temperaturilor mai scăzute. Aşa cum este cunoscut, precipitaţiile din octombrie se acumulează în mare parte în sol contribuind la realizarea rezervei de apă în sol pentru sezonul următor de vegetaţie.

 

Harta rezervei de apă din sol pentru luna septembrie în ocoalele silvice din România

Teoretic, precipitaţiile efective (P-ETP) reprezintă cantitatea de apă care ajunge la sol şi constituie (în mare parte) rezerva de apă a solului. Atunci când sunt excedentare sau provin din căderi masive de precipitaţii, o mare parte din ele se scurg la suprafaţa solului sau ajung în apa freatică percolând solul.

Pe baza măsurătorilor efectuate în 404 puncte din reţeaua de monitoring  a secetei s-a calculat rezerva de apă din sol realizată în luna octombrie. Aceasta se adaugă la rezerva existentă din lunile anterioare şi va constitui rezerva de apă totală din sol la sfârşitul lunii octombrie 2002.

Din harta anexată se constată că rezerva de apă s-a îmbogăţit în nord-vestul ţării cu peste 80 – 120 mm şi în Carpaţii Meridionali cu 20 – 80 mm.

In vestul ţării, Câmpia Transilvaniei, sudul Olteniei, nord-estul ţării şi sudul Dobrogei, rezerva de apă din sol a scăzut cu 20 – 50 mm, ca urmare a evapotranspiraţiei, încă intense în aceste regiuni sau deficitului de precipitaţii (nord-estul României).

 

Prognoza temperaturilor pentru perioada 1 – 15 noiembrie 2002

In perioada 1 – 15 noiembrie 2002 toată Europa Centrală şi de Est se va afla sub influenţa unei mase de aer polar care se extinde din Scandinavia până în Iugoslavia şi Bulgaria. In ţara noastră, temperatura medie la suprafaţa solului va fi apropiată de 0⁰C cu valori mai reduse în nordul ţării şi în Moldova (0 – -5⁰C) şi uşor mai ridicate în sudul extrem al Câmpiei Române. După data de 8 noiembrie temperaturile scăzute se vor uniformiza în toată ţara în jurul valorii de 0⁰C (mai scăzută în nord şi uşor mai ridicate în Dobrogea).

De remarcat că, faţă de media multianuală a perioadei 1 – 15 noiembrie, temperaturile vor fi cu 4 – 7⁰C mai scăzute în nor-est, cu 2-5⁰C În Carpaţii Orientali şi sudul Moldovei şi cu 2-3⁰C mai scăzute în vestul ţării.

 

Prognoza precipitaţiilor pentru perioada 1 – 15 noiembrie 2002

Un front de precipitaţii, determinat de ciclonii mediteranieni, va traversa România în perioada 3 – 8 noiembrie, cele mai mari cantităţi fiind aşteptate pentru zona de sud-est şi sud a ţării (până la 50 mm). Ciclonii care se vor deplasa din Marea Mediterană peste Peninsula Balcanică vor determina valori de peste 100 mm precipitaţii în Grecia şi Marea Egee, vestul Turciei şi vestul Mării Negre.

In perioada 8 – 13 noiembrie, sub influenţa mişcărilor de ocludere circulară, ciclonii respectivi vor determina căderi importante de precipitaţii în zona de nord-est , nord şi est a ţării. Coroborând cu temperaturile prognozate, este posibil ca în zona montană să se semnaleze căderi importante de precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare şi pe alocuri să se semnaleze rupturi de zăpadă (în nordul ţării, Suceava, Maramureş, Neamţ şi Botoşani).

Cantitatea prognozată de precipitaţii ar putea fi sintetizată astfel :

 

Zona	Perioada		Total	Media multianuală în noiembrie		Factor de
	1-8 XI	8-15 XI	1-15 XI	Total	Pe jumătate lună	multiplicare
N	10-15	30-40	40-55	60	30	2
NE	20-25	35-60	55-85	30	15	5
E	25-50	25-30	50-80	35	18	5
SE	35-50	10-15	45-65	35	18	3
S	30-40	15-20	45-60	40	20	3
SV	20-30	20-30	40-60	70	35	2
V	10-15	20-35	30-50	45	22	2
NV	5-15	35-45	40-60	60	30	2
Centru	20-30	20-35	40-65	40	20	2

 

Faţă de media multianuală a perioadei 1-15 noiembrie se prognozează că precipitaţiile din 2002 vor fi de peste 4-5 ori mai mari în estul ţării şi în Dobrogea şi de 2-3 ori în vest.

Întocmit                                  Concepţie soft, bază de date, GIS                              Implementare Internet
 Dr. ing. Ion BARBU                                      Dr. ing. Ionel POPA                                              Ing. Marius TEODOSIU