RAPORTUL DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE APARIŢIE A SECETEI ÎN PĂDURILE
DIN ROMÂNIA PE LUNA IANUARIE 2003

1. Informatii despre proiect

             2. Rezultate obţinute pentru luna ianuarie 2003

Harta cantităţilor medii multianuale de precipitaţii căzute în luna ianuarie în ocoalele silvice din România

Luna ianuarie este cea mai săracă în precipitaţii din tot anul, iar această caracteristică se menţine pentru aproape toată ţara cu câteva excepţii în zonele montane din sud-vest, şi nord-vest care beneficiază de un aport de precipitaţii din câmpurile depresionare care se deplasează din Mediterana şi Baltica spre estul Europei fără a putea disloca însă masele de aer rece de origine polară aduse de câmpul anticiclonului Siberian. Cantităţile medii de precipitaţii înregistrate la nivelul României sunt de 40-50 mm cu variaţii de la 20-30 mm în  estul ţării la 60-70 mm in zona montană din vestul ţării. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (< 30 mm) se înregistrează în Moldova la est de Siret şi în Delta Dunării iar cele mai mari în munţii din nordul ţării (Munţii Maramureşului-Rodnei), Carpaţii Occidentali şi rama vestică a Carpaţilor Meridionali. In restul ţării, cantităţile medii de precipitaţii au valori de 30-40 mm, cele mai întinse regiuni cu asemenea valori fiind Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei.

Harta cantităţilor de precipitaţii (PI mm) căzute în luna ianuarie 2003 în ocoalele silvice din România

Analizând distribuţia cantităţilor de precipitaţii căzute în ianuarie 2003 constatăm că în linii generale cantităţile de precipitaţii au fost cu cca. 10-15 mm mai mari decât  media multianuală. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în nord-est şi în sudul Transilvaniei unde valorile au fost cu 10-40 mm mai reduse decât media. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în nord-vestul ţării (Direcţia silvică Satu Mare şi Maramureş) în Câmpia de Vest de la Oradea până la Timişoara şi în Carpaţii Meridionali, din culoarul Timiş-Cerna până în Valea Prahovei. Local, s-au mai semnalat cantităţi de zăpadă mai mari decât media în sudul Moldovei, în Delta Dunării şi Balta Ialomiţei, dar trebuie să semnalăm că în Câmpia Română s-au înregistrat şi câteva zone cu precipitaţii mai reduse (de-a lungul Ialomiţei şi Argeşului). Remarcăm, de asemenea, că în zona Carpaţilor Orientali cantitatea de precipitaţii căzute este mult mai mică decât media multianuală, în special în zona mijlocie şi nordică a acestora.

Reprezentarea cartografică a deficitului/excesului de precipitaţii înregistrate în luna ianuarie 2003 pune în evidenţă atât diferenţe negative de până la 30-40 mm în nordul Carpaţilor Orientali şi în Transilvania şi excedente de până la 50-60 mm în sud-vest, sudul Moldovei şi în Câmpia de Vest.

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm)/Pm de precipitatii înregistrate în ocoalele silvice din România în luna ianuarie 2003
Dacă încercăm să exprimăm în valori relative, deficitul/excesul de precipitaţii constatăm că în luna ianuarie nordul Moldovei şi Transilvania au primit cantităţi de precipitaţii  mai reduse cu 10-60% decât media multianuală iar Câmpia de Vest, sudul Moldovei şi aproape întreaga Câmpie Română şi Dobrogea au primit precipitaţii cu 20-200% mai mult decât media multianuală a lunii ianuarie.

Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor (SPI) în luna iulie 2002 în ocoalele silvice din România

Fundamentare teoretica

Deşi deficitele/excesele relative de precipitaţii sunt importante, coeficientul de variaţie (s%) al precipitaţiilor căzute în luna ianuarie pe tot teritoriul ţării are valori foarte ridicate (peste 50%) ceea ce face ca indicele standardizat al precipitaţiilor să aibă valori reduse încadrând această lună într-un regim aproape normal al precipitaţiilor.

Singurele zone în care regimul precipitaţiilor apare excedentar sunt  câteva ocoale din sudul Moldovei şi  vestul ţării în care regimul precipitaţiilor a fost foarte ploios.

Despre influenţa coeficientului de variaţie (s) asupra indicelui standardizat al precipitaţiilor se pot găsi detalii în studiul nostru: „Variabilitatea precipitaţiilor lunare şi periodice în România”  în curs de publicare.

Exemplificăm doar modul în care influenţează coeficientul de variaţie indicele SPI din luna ianuarie. Astfel, pentru un deficit de precipitaţii de 50% din valoarea precipitaţiilor medii multianuale şi un coeficient de variaţie s = 0,5 rezultă că indicele SPI este egal cu –1 şi caracterizează un regim de precipitaţii aproape normal, pe când pentru un s = 0,2 calculul ar conduce la un SPI egal cu –2,5  (regim excesiv de secetos).

Pe ansamblu, putem aprecia că în timpul iernii coeficienţii de variaţie ai precipitaţiilor au valori foarte mari (peste 0,50) şi aceasta explică de ce, chiar şi în cazul unor deficite (excedente) mari de precipitaţii, regimul acestora estimat prin intermediul SPI este mai puţin sever.

In tabelul 1 au fost sintetizate valorile medii periodice (1-36 luni) ale coeficienţilor de variaţie ai precipitaţiilor (in tara noastra şi semnificaţia indicelui standardizat al precipitaţiilor pentru diferite valori relative (Pi/Pm ale precipitaţiilor în perioada analizată. Astfel, are valori de 35-65%, la 3 luni 30-35%, la 6 luni 25-30%, pentru ca după 12 luni valoarea acestuia să scadă sub 17%. Pentru aceleaşi precipitaţii relative (20%) valoarea şi semnificaţia SPI este foarte diferită. Astfel, o lună în care au căzut doar 20% precipitaţii din media multianuală a lunii respective se încadrează într-un regim de precipitaţii foarte secetos; pentru acelaşi deficit, dar înregistrat în 6 luni zona s-ar încadra în regimul excesiv de secetos cu tendinţă de deşertificare.

Tabelul 1. Variaţia indicelui standardizat al precipitaţiilor (SPI) şi semnificaţia acestuia în funcţie de valoarea coeficientului de variaţie ( s%) şi precipitaţiile relative (Pi/P%) căzute într-un anumit interval de timp în România

In acelaşi mod se interpretează semnificaţia unui excedent de precipitaţii de la o perioadă la alta. Astfel, pentru o valoare a precipitaţiilor de 150% căzute într-o lună regimul de precipitaţii se încadrează în regim normal-moderat–ploios în timp ce dacă acelaşi excedent s-ar înregistra pe o perioadă de 6 luni de zile caracteristica regimul ar fi foarte ploios-extrem de ploios. In tabelul 2 am sintetizat corespondenţa dintre valorile indicelui SPI şi precipitaţiile relative (PI/Pm) înregistrate în 1-12 luni şi semnificaţia climatică a acestor valori pentru zona ţării noastre. Se constată că pentru o zonă în care precipitaţiile relative (P1%) căzute timp de o lună sunt duble faţă de media multianuală a lunii respective, valoarea indicelui standardizat a precipitaţiilor este de 2-2,5 şi caracterizează un regim extrem de ploios.

Tabelul 2. Corespondenţa dintre valorile periodice ale indicilor SPI şi P% şi semnificaţia acestora pentru zona temperat-continentală a emisferei nordice

Se constată însă că aceeaşi caracterizare capătă o perioadă de 3 luni în care precipitaţiile căzute reprezintă doar 170% din media perioadei respective, 150% din precipitaţiile din 6 luni şi 130% din precipitaţiile anuale. In acelaşi mod se constată că o lună în care precipitaţiile căzute reprezintă doar 25% din media multianuală a lunii respective, capătă caracterizarea moderat secetoasă (SPI = -1--1,5), dar aceeaşi caracteristică o are o perioadă de 3 luni în care precipitaţiile căzute reprezintă 50% din media multianuală a acestora şi un an în care precipitaţiile căzute reprezintă doar 75% din media multianuală a precipitaţiilor.
   

Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor pe ultimele două luni (ianuarie 2003-decembrie 2002) (SPI2) în ocoalele silvice din România

Pe hartă a fost reprezentat indicele SPI₂ pe ultimele două luni care pune în evidenţă că aproape în toată ţara regimul precipitaţiilor căzute a fost aproape normal cu excepţia unor zone situate în exteriorul Arcului Carpatic în care regimul precipitaţiilor a fost moderat ploios până la excesiv ploios. De asemenea o zonă relativ întinsă, situată în Câmpia de Vest de la Timişoara până la Satu Mare, a beneficiat de precipitaţii mai multe decât media  multianuală a celor două luni. Este pusă în evidenţă o caracteristică importantă a iernii 2002-2003 care se caracterizează printr-un plus semnificativ de precipitaţii în zonele de câmpie care, în mod normal, sunt cele mai secetoase din ţară. Această caracterizare a regimului pluviometric moderat ploios-foarte ploios reprezintă premize favorabile pentru sezonul de vegetaţie 2003 deoarece se estimează că cea mai mare parte din precipitaţiile căzute se va infiltra în sol contribuind la realizarea unei rezerve optime de umiditate pe toată grosimea fiziologică a solului.

 
Harta indicelui standardizat al precipitaţiilor pe ultimele trei luni (ianuarie 2003- decembrie-noiembrie 2002) (SPI3) în ocoalele silvice din România

Pe ultimele trei luni indicele standardizat al precipitaţiilor pune, de asemenea, în evidenţă un regim al precipitaţiilor aproape normal, cu excepţia zonei de sud a Moldovei, nordului Dobrogei şi Câmpiei Române, în care se înregistrează un regim de precipitaţii excedentar. Menţionăm că aceste regiuni au fost cele mai afectate de secetă în anul 2002 iar excesul de precipitaţii înregistrat la sfârşitul anului 2002 şi începutul anului 2003  garantează condiţii optime pentru campania de împăduriri din primăvara anului 2003.

         Întocmit,                                  Concepţie soft, bază de date, GIS,                           Implementare Internet,
 Dr. ing. Ion BARBU                                  Dr. ing. Ionel POPA                                    Ing. Marius TEODOSIU