Caracterizarea regimului precipitatiilor în

anul 2002 în ocoalele silvice din RomAnia

 

 

 

 

 

Pe baza datelor acumulate în cursul anului 2002 în baza de date a proiectului putem încerca o caracterizare din punct de vedere pluviometric a lunilor şi anotimpurilor din 2002. Menţionăm că măsurătorile sistematice în reţeaua de monitoring au început în luna martie (în sudul ţării şi s-au extins în toată ţara din luna iunie). Vom caracteriza mai întâi lunile ianuarie şi februarie).

Luna ianuarie 2002 a fost extrem de secetoasă în toată Europa din sud până la paralela 50⁰ lat. N. Cantităţile de precipitaţii căzute au reprezentat doar 10 – 55% din media multianuală. Pentru zona centrală şi estică a Europei, luna ianuarie este cea mai secetoasă aşa încât cantitatea efectiv căzută nu a depăşit 10 mm pe arii extinse. In ţara noastră, cu excepţia zonei de N şi NE cantităţile căzute au fost nesemnificative. Cuplate cu temperaturile ridicate şi vântul persistent, putem aprecia că în luna ianuarie s-a accentuat deficitul de umiditate în sol.

Luna februarie a continuat să fie extrem de secetoasă, precipitaţiile căzute au reprezentat sub 30% din media multianulă a lunii în toată jumătatea de sud a Europei (sub paralela de 48⁰ lat. N). In Europa nordică (la nord de paralela 50⁰ lat. N) s-au înregistrat căderi importante de precipitaţii care au depăşit de 2 – 3 ori media multianuală a lunii.

In ţara noastră, tot teritoriul (cu excepţia colţului de nord-vest al ţării) precipitaţiile căzute au fost mai mici de 50% din media multianuală a lunii. Cele mai secetoase zone au fost Oltenia, Banat, Moldova şi Dobrogea. În jumătatea de nord-vest a ţării precipitaţiile căzute au atins 50 – 80% din media lunii februarie.

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din iarna anului 2002

 

Pe baza datelor din reţeaua INMH şi a observaţiilor satelitare publicate pe internet se poate face o apreciere globală a condiţiilor pluviometrice din iarna 2001/2002.

In Europa, iarna 2001/2002 s-a caracterizat ca fiind excesiv de bogată în precipitaţii (peste 125% din media multianuală) la nord de paralela 50⁰ lat. N şi foarte secetoasă la sud de această paralelă din Spania până în Ucraina. Teritoriul României s-a aflat în cele 3 luni sub incidenţa unui deficit marcat de precipitaţii (în special jumătatea de sud a ţării). Precipitaţiile medii căzute în ţara noastră în toată iarna nu au depăşit 40 mm în nordul ţării şi 20 mm în sud. Menţionăm, de asemenea, că anii 2000 şi 2001 au fost excesiv de secetoşi, în special în Transilvania şi sudul ţării. Pe fondul acestor deficite importante de precipitaţii rezerva de apă din sol s-a redus considerabil ceea ce a  favorizat apariţia incendiilor de pădure în sudul Carpaţilor Meridionali. Dezvoltarea plantelor a fost puternic afectată, încă de la intrarea în vegetaţie (sfârşitul lunii februarie) înregistrându-se uscări ale puieţilor determinate de deshidratările din timpul iernii care s-au accentuat până în vară. Condiţiile au fost total nefavorabile lucrărilor de împăduriri ceea ce a condus la neexecutarea acestora şi la recomandarea de a fi amânate în toamnă.

 

In sinteză, iarna anului 2001/2002 a avut următoarele caracteristici :

 

Caracteristici pluviometrice	% din precipitaţiile medii multianuale	Regiunea
Extrem de secetoasă	Ł 20%	Oltenia, Câmpia de Vest, Banat
Foarte secetoasă	25 – 50%	Sudul Moldovei, Bărăgan, Subcarpaţii Sudici, Transilvania
Moderat secetoasă	50 – 80%	Dobrogea, Câmpia Română
Aproape normal	80 – 125%	Dobrogea şi sudul Câmpiei Române, nordul Moldovei

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din primăvara 2002 (martie – aprilie – mai)

 

Luna martie a continuat să fie secetoasă în centrul şi sudul Europei, unde precipitaţiile înregistrate au fost de cel mult jumătate din media multianuală. In ţara noastră seceta instalată în primele două luni ale anului a continuat cu aceeaşi intensitate în tot sudul şi vestul României. Precipitaţii mai abundente (peste 30 mm), care au depăşit media multianuală a lunii de 2 – 3 ori, s-au înregistrat în Dobrogea şi sudul Câmpiei Române aproape de Dunăre. In nordul şi nord-estul ţării cantităţile de precipitaţii căzute în luna martie s-au apropiat de normal sau au depăşit uşor această valoare (în Bucovina).

Cele mai afectate regiuni de secetă s-au aflat în vestul şi sud-vestul României (Caraş Severin, Mehedinţi, Oltenia) unde practic precipitaţiile căzute nu au depăşit decât pe alocuri 5 mm.

Luna aprilie a fost excesiv de secetoasă în toată Europa cu excepţia zonelor de coastă mediteraneană din Spania până  în Grecia, unde s-au înregistrat precipitaţii mai abundente decât în mod normal.

In ţara noastră cantităţile de precipitaţii au fost deficitare în toată ţara cu excepţia unei zone situate la nord de Dunăre (de la Drobeta Tr. Severin până în Dobrogea) unde au căzut cantităţi apropiate de cele normale (35 – 45 mm) pentru această lună. In restul teritoriului cantităţile de precipitaţii căzute au reprezentat mai puţin de 60% din media multianuală a lunii aprilie. Valorile cele mai scăzute (sub 50% din media lunii) au căzut în Moldova, Centrul Transilvaniei şi Câmpia de Vest.

Luna mai s-a caracterizat printr-un  deficit important de precipitaţii în majoritatea regiunilor extracarpatice, cantităţile căzute nedepăşind 40 mm. Cele mai mari deficite faţă de media multianuală s-au înregistrat în sudul Moldovei şi nordul Câmpiei Române şi sudul Olteniei şi Câmpia de Vest.

Regimul precipitaţiilor în luna mai a fost caracterizat ca fiind foarte secetos – extrem de secetos în sudul Moldovei, Bărăgan şi câteva ocoale silvice din nordul Olteniei, Moldova şi vestul ţării. In restul ţării a fost moderat secetos – aproape normal.

Primăvara anului 2002 a fost excesiv de secetoas㠖 extrem de secetoasă în toată zona Subcarpaţilor Sudici şi de Curbură, în sudul Moldovei, nordul Câmpiei Române şi Câmpia de Vest, foarte secetoas㠖 moderat secetoasă în tot restul ţării.

Seceta din primăvară s-a adăugat deficitului accentuat de precipitaţii din timpul iernii ceea ce a condus la o rezultantă şi mai nefavorabilă pentru vegetaţie. Culturile agricole instalate în toamna 2001 au fost, în cea mai mare parte, compromise.

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din vara 2002 (iunie – iulie –august)

 

Încă de la sfârşitul lunii mai în sudul şi estul ţării (Dobrogea) şi-au făcut apariţia precipitaţii, adesea foarte intense (ex. O.s. Babadag) care pe alocuri neavând răgazul infiltrării în sol au determinat inundaţii şi eroziuni locale importante.

Luna iunie a fost relativ bogată în precipitaţii în majoritatea regiunilor, regimul precipitaţiilor fiind caracterizat aproape normal. Moderat secetos – foarte secetos s-a menţinut în sud- estul şi nord-vestul ţării.

Luna iulie a fost foarte ploioas㠖 nemaipomenit de ploioasă în toată zona extracarpatică şi aproape normală în rest.

Luna august, de asemenea a fost excesiv de ploioasă în toate regiunile extracarpatice mai ales în Oltenia şi Moldova.

Vara 2002 s-a caracterizat din punctul de vedere al regimului precipitaţiilor astfel :

- foarte ploioas㠖 excesiv de ploioasă în Moldova, Oltenia şi Câmpia Română (mai puţin Bărăganul). In nord –vestul ţării, Bărăgan şi sudul Dobrogei s-a înregistrat un regim al precipitaţiilor moderat secetos – foarte secetos. In restul teritoriului vara a fost aproape normală din punctul de vedere al precipitaţiilor căzute.

           

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din toamna 2002 (septembrie – octombrie - noiembrie)

           

Lunile de toamnă s-au caracterizat, de asemenea prin cantităţi excesive de precipitaţii înregistrate mai ales în regiunile extracarpatice (cu precădere în sud şi nord-vest) în septembrie şi octombrie şi în est (noiembrie).

            Regimul precipitaţiilor în toamna 2002 a fost :

- foarte ploios – excesiv de ploios în Câmpia Română, sudul Dobrogei, sudul Moldovei şi nord-vestul ţării;

- moderat ploios în sudul Olteniei, Subcarpaţii Sudici, estul Moldovei, Caraş Severin, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa şi Maramureş.

In restul teritoriului, regimul precipitaţiilor a fost aproape normal.

 

 

Caracterizarea sintetică a regimului precipitaţiilor din anul 2002 în diferite zone ale României

 

Zona	Anotimpul				Semestrul
	Iarna XII - II	Primăvara III-V	Vara VI-VIII	Toamna IX-XI	I-VI	VII-XII
N	N	Ms	N	Mp	Ms	Mp-N
NE	Ms	Fs	Exp	Mp	Fs	Exp-Fp
E	Exs	Exs	Exp	Fp	Exs	Exp
SE	Fs	Fs	Ms	Exp	Exs	Fp-Exp
S	Ms	Exs	Exp	Exp	Exs	Exp
SV	Exs	Exs	Fp	Mp	Exs	Exp
V	Exs	Exs	N	Mpn	Exs	Fp-Mp
NV	N	Ms	Ms	Exp	Ms	Fxp
Centru	Fs	Ms	N	Mp-N	Fs	Mp-N

NOTA :

Ns – nemaipomenit de secetos              Np –nemaipomenit de ploios

Exs – extrem de secetos                                  Exp– extrem de ploios

Fs – foarte secetos                                           Fp – foarte ploios

Ms – moderat secetos                                      Mp – moderat ploios

N – normal                                          

 

 

 

Întocmit,                                  Concepţie soft, bază de date, GIS,                             Implementare Internet,
 Dr. ing. Ion BARBU                                       Dr. ing. Ionel POPA                                             Ing. Marius TEODOSIU