Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicaţii | Servicii | Link-uri utile
Copiere articol

Cercetări asupra impactului produs de vânt şi zăpadă asupra pădurilor de răşinoase din zonele expuse

Radu Vlad

Lucrarea de cercetare ştiinţifică a avut drept scop studiul efectelor vântului şi al zăpezii asupra pădurilor de răşinoase din zonele expuse.

Cercetările au fost cantonate în sfera problemelor privind impactul produs de vânt şi zăpadă, ca factori perturbatori ai structurii şi funcţionalităţii pădurilor de răşinoase, din zonele vulnerabile la acţiunea vântului şi zăpezii.

În acest context obiectivele prioritare ale cercetării au fost:

a) studiul condiţiilor climatice la data producerii calamităţilor din noiembrie 1995 (specificitatea climatică a lunii noiembrie 1995, presiunea atmosferică, temperatura aerului, viteza şi direcţia vântului);

b) stabilirea suprafeţei arboretelor din judeţele Harghita şi Covasna, cele mai afectate de doborâturile de vânt produse în noiembrie 1995, pe formaţiuni forestiere, clase de vârstă, expoziţie, pantă; volumul masei lemnoase doborâte;

c) investigaţii privind repartiţia pe formaţiuni forestiere, a doborâturilor de vânt şi a rupturilor de zăpadă, pe o perioadă de 20 ani (intervalul 1973 - 1992), pentru un ocol silvic încadrat în zona A, de cea mai mare vulnerabilitate la acţiunea vântului (potrivit zonării pădurilor făcute la nivelul Direcţiei Silvice Suceava - Ichim, R., 1976);

d) cercetări privind aplicarea lucrărilor de îngrijire propuse prin planul de amenajament, pe o perioadă de 20 ani (intervalul 1973 - 1992) pentru două ocoale silvice situate în zona A de cea mai mare vulnerabilitate la acţiunea vântului şi zăpezii (potrivit zonării pădurilor făcute la nivelul Direcţiei Silvice Suceava - Ichim, R., 1976), corelat cu posibilitatea anuală a produselor secundare şi cu volumul produselor accidentale, înregistrate în perioada studiată;

e) studiul impactului produs de vânt şi zăpadă asupra parametrilor biometrici şi de stabilitate, în arborete de molid instalate în zone cu puternice doborâturi de vânt;

f) stabilirea elementelor care condiţionează o bună gestionare a arboretelor de molid din zone puternic expuse la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă, baza pentru aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere a acestor arborete, precum şi măsurile silviculturale ce se impun pentru prevenirea parţială a doborâturilor de vânt şi rupturilor de zăpadă.

Au fost efectuate investigaţii în următoarele puncte de lucru (tabelul 1):

Tabelul 1

Direcţia silvică	Ocol silvic	U.P.	u.a.	Obiective cercetate
Sfântu Gheorghe	toate	-	-	b
Miercurea Ciuc	toate	-	-	b
Suceava	Moldoviţa	II Argel		c;d
		III Raşca
		IV Putna Secrieş
		II Argel	137A, 150A, 188A, 191B, 191F, 192G, 228A	e
		III Raşca	245 A	e
ICAS	Tomnatic	I Demacuşa		c;d
		I Demacuşa	10C; 11C; 12D; 13A; 13B; 50B; 67J; 55C; 76D; 71A; 81C; 83B; 104A; 54A; 55A; 56A; 57A; 58A; 58C; 11A; 53A; 104B; 104D; 3M; 42A; 59E; 105B; 2M; 3C; 10D; 66B; 68C; 69;42B; 42E; 51C; 65D 66D; 102C; 55C; 79E; 49D; 43D	e

Rezultatele obţinute precum şi concluziile cele mai importante sunt următoarele:

· Doborâturile de vânt din noiembrie 1995, din judeţele Covasna şi Harghita, au fost determinate de un complex de factori, dintre care principalii au fost: precipitaţii abundente (peste 20 l/m.p.) la început sub formă de ploaie, care au slăbit rezistenţa în sol a arborilor; zăpadă căzută după ploaie, care a produs încărcarea coroanelor arborilor; vânt foarte puternic din direcţia nord-est cu viteze de peste 160 km/oră.

· Suprafaţa afectată a fost de 69.000 ha pentru Direcţia Silvică Miercurea Ciuc şi 23.293 ha pentru Direcţia Silvică Sfântu Gheorghe. Volumul corespunzător suprafeţelor afectate de doborâturi de vânt este de 3.591 mii m³ (Direcţia Silvică Miercurea Ciuc) respectiv 2.649 mii m³ (Direcţia Silvică Sf. Gheorghe).

· Zonele cele mai afectate din cadrul Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc au fost situate în raza ocoalelor silvice : Covasna, Comandău Sânzieni şi Breţcu (fig. 1).

· Zonele cele mai afectate din cadrul Direcţiei Silvice Sfântu Gheorghe au fost situate în raza ocoalelor silvice : Sânmartin, Gheorghieni, Homorod şi Zetea (fig. 2).

· Referitor la suprafaţa totală şi volumul total corespunzătoare doborâturilor de vânt şi rupturilor de zăpadă, pentru unităţile de producţie componente ale O.s. Moldoviţa (în intervalul de studiu considerat: 1973-1992) se observă că anii cu maxim, în ceea ce priveşte suprafaţa şi volumul corespunzător afectat de către doborâturile de vânt şi zăpadă, cu cantităţile specifice, sunt următorii (fig. 3):

·pentru U.P. II Argel: 1975 ( >3000 ha afectate cu un volum corespunzător > de 70000 m.c. )

·pentru U.P. III Raşca: 1980 ( >3500 ha afectate cu un volum corespunzător > de 60000 m.c. )

·pentru U.P. IV Putna Secrieş: 1979 ( >2000 ha afectate cu un volum corespunzător > de 45000 m.c. )

Fig. 1 Distribuţia suprafeţelor şi a volumului afectat de doborâturile din noiembrie

1995 pe ocoale silvice - Direcţia Silvică Miercurea Ciuc

Fig. 2. Distribuţia suprafeţelor şi a volumului afectat de doborâturile din n

noiembrie 1995 pe ocoale silvice, Direcţia Silvică Sfântu Gheorghe

Fig. 3. Suprafaţa totală şi volumul total corespunzător doborâturilor de vânt şi rupturilor

de zăpadă în intervalul 1973-1992, O.s. Moldoviţa, Direcţia Silvică Suceava

·Intensitatea doborâturilor de vânt (m³/ha) pentru cele trei unităţi de producţie (ce a fost obţinută cumulând datele corespunzătoare tuturor formaţiunilor forestiere) variază între aproximativ 5 m.c./ha şi 30 m.c./ha, cu un maxim pentru unitatea de producţie IV Putna Secries (>60 m.c./ha) în anul 1988, dar care se datorează faptului că în acest an au fost afectate doar Molideto-brădetele (30.3 ha cărora le corespund 2086 m.c.) şi amestecurile de MO, BR, FA ( 23.2 ha cărora le corespund 1577 m.c. ) – figura 4.

Fig. 4. Intensitatea doborâturilor de vânt (I.d.v.) în m³/ha, pentru unităţile de producţie componente ale O.s. Moldoviţa, Direcţia Silvică Suceava.

·Unul dintre intervalele de studiu cercetate (1973 - 1982), indică faptul că produsele accidentale, înregistrate în această perioadă, au avut un impact puternic în ceea ce priveşte aplicabilitatea lucrărilor de îngrijire în acest deceniu, precum şi influenţe considerabile în deceniul următor. Pentru deceniul 1983 - 1992, se constată că au fost efectuate curăţiri, chiar dacă lucrările de îngrijire propuse au fost rărituri, ca urmare a neexecutării acestora în deceniul 1973 - 1982.

·Corelaţiile dintre vârsta şi numărul de arbori/ha (fig. 5) , respectiv volumul/ha în arborete instalate în zone cu puternice doborâturi de vânt (fig. 6) indică diferenţe ale numărului de arbori/ha real compensat comparativ cu un arboret normal, ce variază între 46% la vârsta de 25 ani, 39% (40 ani), 42% (60 ani), 14% (80 ani) ceea ce se răsfrânge printr-o diminuare a volumului real compensat al arboretelor cu 30% la vârsta de 25 ani, 27% (40 ani), 30% (60 ani), 29% (80 ani). Aceste pierderi momentane vor influenţa evoluţia viitoare a arboretelor în ceea ce priveşte stabilitatea şi productivitatea până la finele ciclului de producţie stabilit.

Corelaţia dintre vârstă şi valoarea coeficientului de zvelteţe caracteristic arborelui mediu (fig. 7), comparativ cu domeniile de vulnerabilitate, indică faptul că până la vârsta de 50-55 ani, majoritatea arboretelor cercetate se încadrează, din punct de vedere al valorii coeficientului de zvelteţe în domeniul vulnerabil, ceea ce face ca ele să fie în continuare, potenţial expuse rupturilor de zăpadă şi doborâturilor de vânt.

Fig. 5. Dispunerea nr.arbori/ha funcţie de vârstă, corelat cu nr. arbori/ha,

conform tabelelor de producţie şi cu nr. optim de arbori/ha

pentru coeficienţii de zvelteţe h/d=100; h/d=85

Fig. 6. Corelaţia dintre vârstă şi volumul/ha, pentru arboretele studiate, comparativ

cu volumul normal din tabelele de producţie (clasa de producţie II).

Fig. 7. Corelaţia dintre vârstă şi valoarea coeficientului de zvelteţe

caracteristic arborelui mediu, comparativ cu domeniile de vulnerabilitate

·Potrivit principiilor stabilităţii, polifuncţionalităţii şi productivităţii, ce constituie baza gospodăririi pădurilor de molid din zonele expuse factorilor perturbatori (vânt, zăpadă), sistemele silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid din zona montană, trebuie să urmărească crearea de arborete sănătoase, productive şi stabile.

Elementele de care trebuie ţinut cont pentru realizarea scopului propus sunt :

a) stabilitatea arborilor, exprimată prin parametri de stabilitate individuali (coeficientul de zvelteţe, lungimea relativă a coroanei, înălţimea centrului de greutate al arborelui);

b) stabilitatea arboretelor, care trebuie corelată cu numărul optim de arbori/ha, distribuţia spaţială a acestora în interiorul arboretelor, distribuţia arborilor pe categorii de diametre funcţie de numărul optim de arbori/ha, la coeficienţii de zvelteţe optimi 85-90 pentru zone cu puternice doborâturi de vânt;

c) momentul şi intensitatea primei intervenţii în molidişuri, bazat pe reglementarea numărului de arbori/ha şi a spaţiului de creştere dintre aceştia.

Aplicarea sistemelor silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid din zone cu puternice doborâturi de vânt au drept rol prevenirea parţială a producerii doborâturilor de vânt, prin sporirea rezistenţei interioare a arboretelor de molid. Momentele când se poate acţiona cu eficienţă pentru stabilizarea din interior a acestor ecosisteme sunt două : primul se referă la crearea arboretelor (prin alegerea speciilor, stabilirea compoziţiei şi schemelor de plantare) iar al doilea când se realizează starea de masiv şi se pune problema aplicării lucrărilor de îngrijire, respectiv a curăţirilor (în special) şi a răriturilor. Va trebui să ţină seama nu numai de anumite valori ale principalilor indicatori ai stabilităţii, la anumite nivele sau de necesitatea aplicării la timp şi în mod corespunzător a tăierilor de îngrijire, ci şi a corelării întregului ansamblu de măsuri ce se impun de la crearea arboretelor şi până la exploatarea lor, cunoscut fiind faptul că aplicarea acestor măsuri în mod izolat este puţin eficace.

Sus

Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.