Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicații | Servicii | Link-uri utile

Copiere articol

 

 

Cercetări privind diminuarea producției și calității semințelor datorită insectelor specifice fructificației, în arboretele de brad afectate de uscare anormală din județul Suceava

 

 

Valentina Olenici

 

               

Lucrări efectuate:

                In conformitate cu obiectivele temei s-au efectuat următoarele lucrări:

- identificarea a 13 arborete de brad (sau cu brad în compoziție) din cuprinsul a patru ocoale silvice (Marginea, Solca, Gura Humorului și Mălini) afectate în grade diferite de fenomenul de uscare anormală (tabelul 1).

- alegerea unor arbori din diferite clase de vătămare, doborîrea lor și culegerea conurilor.

- recoltarea tuturor semințelor căzute pe sol după diseminare, în sondaje de cîte 1m2;

- analizarea conurilor sub lupa binocular, prin desfacere solz cu solz și secționarea tuturor semințelor din con, înregistrîndu-se mărimea conurilor, numărul de solzi sterili (la bază și la vîrf), numărul de solzi fertili, numărul de ouă și de larve pentru fiecare specie și numărul de semințe vătămate de fiecare specie. In acest mod s-au anlizat cca. 30.000 de semințe. Fiind o lucrare mare consumatoare de timp, analizele de conuri încă nu s-au încheiat, astfel încît rezultatele prezentate sînt preliminare;

- analizarea prin secționare a 5.000 semințe recoltate de pe sol, în vederea stabilirii ponderii semințelor sănătoase, a celor seci și a celor vătămate de insecte și de alți factori;

- cîntărirea a 111 probe de semințe în vederea stabilirii masei a 1000 de semințe;

- pelucrarea datelor și redactarea referatului științific parțial.

 

Rezultate și concluzii

                Principalele rezultate obținute în cadrul temei se prezintă în tabelele 1-15 și în fig. 1-3. Pe baza cercetărilor s-a ajuns la următoarele concluzii:

a. debilitarea arborilor de brad sub acțiunea factorilor provoacă fenomenul de uscare anormală se reflectă într-o ușoară diminuare a mărimii conurilor și respectiv a numărului potențial de semințe;

b. în condițiile unei fructificații abundente, numărul de conuri/arbore nu a fost influențat în mod evident de starea de debilitare a arborilor;

c. producția de sămînță la unitatea de suprafață a fost evident mai mică în arboretele de brad puternic rărite ca urmare a fenomenului de uscare anormală;

d. masa a 1000 de semințe variază în raport cu gradul de debilitare a arboretelor, de la valori corespunzătoarei clasei I de calitate, în arboretele neafectate sau numai slab afectate de debilitare, pînă la valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate, în arboretele puternic afectate;

e. principalii dăunători întîlniți în suprafețele de studiu au fost: Resseliella piceae (Diptera: Cecidomyiidae), Earomyia impossibile (Diptera: Lonchaeidae), Barbara herrichiana(Lepidoptera: Tortricidae) și Megastigmus suspectus (Hymenoptera: Torymidae);

f. Deși fructificația a fost abundentă, proporția conurilor infestate a fost relativ mare (pînă la cca. 92 %), mai ales în cazul dăunătorului Resseliella piceae care este specia dominantă;

g. în cadrul aceluiași arboret, se pare că există o preferință a insectelor conofage și seminifage (cu excepția lui Megastigmus) pentru conurile din arborii neafectați de fenomenul de debilitare sau mai puțin afectați;

h. în arboretele debilitate nu numai că se înregistrează o producție mai redusă de sămînță, dar și proporția semințelor sănătoase este mai redusă;

i. scăderea ponderii semințelor sănătoase se datorează pe de o parte creșterii numărului de semințe seci, dar și acțiunii distructive a insectelor încă înainte de dezarticularea conurilor și de împrăștiere a semințelor;

j. în condițiile unei fructificații abundente, ponderea semințelor vătămate a ajuns pînă la cca. 20%;

k. în arboretele mai puternic afectate de fenomenul de uscare, ponderea semințelor atacate de insecte este sensibil mai mare decît în arboretele slab afectate, dar acest lucru s-ar putea datora mai degrabă răririi arboretului și nu debilitării în sine a arborilor.

                După cunoștințele noastre, cel puțin concluziile marcate cu literele “d”, “g” și “k” au caracter de noutate.

 

Tabelul 1. Variația parametrilor morfometrici și de productivitate a conurilor de brad în funcție clasa de vătămare

a arborelui de către fenomenul de uscare anormală a bradului. Ocolul silvic Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. conuri

anali-zate

Lungime

(SD)

(mm)

Diametru

(SD)

(mm)

Nr. solzi sterili

     bază               vîrf

 (SD)        (SD)

Nr. solzi fertili

(SD)

1

III

11

124.415.1

36.51.8

23.84.8

26.94.2

108.211.9

2

III-IV

11

106.812.9

33.23.4

29.07.4

30.45.1

116.511.0

3

I-(II)

10

122.512.1

31.51.5

26.64.2

31.43.7

126.915.2

4

I

11

100.910.1

39.4 ± 1.9

18.0 ± 2.8

19.8 ± 2.5

93.5 ± 10.4

5

0

12

131.2 ± 17.2

39.8 ± 2.2

22.0 ± 5.1

24.8 ± 4.6

126.1 ±  9.5

6

II

10

134.6  ± 10.5

34.5 ± 2.2  

23.3 ± 5.6

23.2  ± 2.4

122.5 ± 8.8

7

I-II

12

132.5 ± 13.6

39.4 ± 3.3

24.2 ± 5.2 

24.6 ± 4.0

112.8 ± 11.1

8

0

13

144.6 ± 13.5

42.8 ± 2.2

22.3 ± 3.7

21.8 ± 4.2

123.9 ± 13.9

 

 

Tabelul 2. Variația parametrilor morfometrici și de productivitate a conurilor de brad în funcție clasa de vătămare a

arborelui de către fenomenul de uscare anormală a bradului. Ocolul silvic Marginea, U.P. I, u.a. 10 A, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. conuri

anali-zate

Lungime

(SD)

(mm)

Diametru

(SD)

(mm)

Nr. solzi sterili

     bază               vîrf

 (SD)        (SD)

Nr. solzi fertili

(SD)

2

III

6

144.3 ± 21.6

34 ± 3.0

28.5 ± 5.1

23.3 ± 4.0

134.7 ± 19.4

5

II

6

113.2 ± 7.8

33.5 ± 1.6

26.2 ± 4.7

21.8 ± 12.2

112.0 ± 15.4

6

II

10

146.5 ± 10.7

35.7 ± 2.6

23.5 ± 3.3

21.7 ± 4.2

123.3 ± 15.2

7

II-III

9

147.9 ± 22.5

38.7 ± 3.0

30.6 ± 7.9

23.7 ± 5.2

137.9 ± 19.8

 

                In cazul conurilor de la Ocolul silvic Solca, se remarcă o ușoară tendință de reducere a lungimii conurilor pe măsură ce starea de sănătate a arborilor devine tot mai precară (fig. 1).

 

 

Fig. 1.  Variația lungimii medii a conurilor în funcție de clasa de vătămare în care se situează    arborele. O. s. Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997.

 

 

Fig. 2. Variația numărului mediu de solzi fertili/con în funcție de lungimea medie a conurilor. O. s. Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997.

 

 

Fig. 3. Variația numărului mediu de solzi fertili/con în funcție de clasa de vătămare a arborilor. O. s. Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997.

 

Tabelul 3. Variația numărului mediu de semințe pe unitatea de suprafață și a greutății semințelor în funcție de clasa

de vătămare a arboretului. Octombrie-noiembrie 1997.

 

Suprafața experimentală

Clasa de vătămare

Compozi-ție

Consis-

tență1

Vîrsta

(ani)

Masa a 1000 sem. (SD)2

Nr. semințe/m2

(SD)2

Solca, I, 68

0

6Mo3Br1Dt

0.9

25

64.3 ± 2.3a

13.3 ± 9.5a

Solca, I, 80D

I

10Br

0.8

85

56.1 ± 4.1b

487.2 ± 85.5b

Solca, I, 99A

II-III

8Br1Mo1Dt

0.8

85

56.1 ± 3.9b

312.0 ± 70.7c

Marginea, III, 160B

0-I

9Br1Mo

0.8

75

64.1 ± 5.0a

247.4 ± 89.8a

Marginea, III, 197A

I-(II)

10Br

0.8

85

54.9 ± 4.1b

241.3 ± 27.0a

Marginea, I, 10A

II-III

10Br

0,8

90

51.2 ± 1.2c

448.0 ± 73.3b

G. Humor., V, 2A

I

10Br

0.8

110

58.9 ± 3.3a

353.0 ± 74.6a

G. Humor., V, 23A

II-III

7Br2Fa1Ca

0.6

130

52.5 ± 1.3b

128.2 ± 46.0b

G. Humor., V, 19A

II-III

6Br3Fa1Ca

0.6

120

51.9 ± 1.6b

30.5 ± 23.5c

Mălini, III, 14

(0)-I

10Br

0.8

115

57.3 ± 3.5a

277.0 ±  12.4a

Mălini, I, 4C

II-III

10Br

0.7

110

51.7 ± 2.6b

237.4 ± 43.2a

Mălini, I, 2A

III

9Br1Fa

0.7

110

48.6 ± 1.8c

157.4 ± 42.2b

  Notă: 1) Toate unitățile amenajistice, cu excepția suprafețelor: Solca, I, 68, Marginea 160B și 197A, au consistența reală cu cel puțin 0,1 mai mică decît cea din    amenajament.

2) Pentru fiecare ocol silvic în parte, mediile urmate de aceeași literă nu diferă semnificativ (P = 0,05, testul ANOVA).

 

Tabelul 4. Procentul de conuri infestate de dăunătorii cono- și seminifagi în funcție de clasa de vătămare a arborilor

din care s-au recoltat. Ocolul silvic Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997

 

Arb. Nr.

Clasa de vătămare

Nr. conuri

analizate

% conuri atacate de:

     Resseliella           Earomyia                Barbara            Megastigmus

1

III

11

45.5

9.1

36.4

45.5

2

III-IV

11

36.4

9.1

18.2

18.2

3

I-(II)

10

0.0

10.0

10.0

60.0

4

I

11

54.5

0.0

54.5

18.2

5

0

12

41.7

25.0

41.7

0.0

6

II

10

60.0

50.0

10.0

40.0

7

I-II

12

91.7

25.0

16.6

8.3

8

0

13

84.6

30.8

53.8

0.0

 

Tabelul 5. Procentul de conuri infestate de dăunătorii cono- și seminifagi în funcție de clasa de vătămare a arborilor

din care s-au recoltat. Ocolul silvic Marginea, U.P. I, u.a. 10 A, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. conuri

anali-zate

% conuri atacate de:

   Resseliella          Earomyia              Barbara            Megastigmus

2

III

6

16.7

0.0

16.7

0.0

5

II

6

33.3

16.7

16.7

50.0

6

II

10

70.0

30.0

40.0

30.0

7

II-III

9

55.5

0.0

33.3

0.0

 

Tabelul 6. Densitatea infestării conurilor cu dăunători cono- și seminifagi în funcție de clasa de vătămare a arborilor

din care s-au recoltat. Ocolul silvic Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997

 

Arb. Nr.

Clasa de vătămare

Nr. (SD) larve/con:

                   Resseliella                        Earomyia            Barbara           Megastigmus

   în sămînță        între solzi

1

III

0.2 ± 0.4

1.5 ± 2.5

0.1 ± 0.3

0.5 ± 0.8

1.6 ± 2.2

2

III-IV

1.3 ± 2.3

0.0

0.1 ± 0.3

0.1 ± 0.3

0.2 ± 0.4

3

I-(II)

0.0

0.0

0.5 ± 1.6

0.0

1.2 ± 1.8

4

I

1.4a ± 3.0

6.4 ± 14.8

0.0

0.4 ± 0.7

0.4 ± 0.8

5

0

3.7 ± 12.4

1.4 ± 3.2

1.4 ± 3.1

0.6 ± 0.8

0.0

6

II

6.8 ± 10.9

0.0

5.3 ± 11.4

0.0

1.1 ± 1.9

7

I-II

13.0 ± 21.5

6.4 ± 10.4

0.4 ± 0.9

0.1 ± 0.3

0.1 ± 0.3

8

0

16.0 ± 18.6

0.9 ± 1.9

3.7 ± 8.3

0.6 ± 0.9

0.0

Notă: a) S-a eliminat din calcule o valoare “dubioasă”, respectiv valoarea de 372 larve/con ce diferă foarte mult de toate celelalte.

 

Tabelul 7. Densitatea infestării conurilor cu dăunători cono- și seminifagi în funcție de clasa de vătămare a arborilor

din care s-au recoltat. Ocolul silvic Marginea, U.P. I, u.a. 10 A, 24.07.1997

 

Arb. Nr.

Clasa de vătămare

Nr. (SD) larve/con:

                   Resseliella                            Earomyia             Barbara        Megastigmus

   în sămînță        între solzi

2

III

0.0

4.3 ± 10.6

0.0

0.0

0.0

5

II

0.7 ± 1.0

0.0

0.2 ± 0.4

0.2 ± 0.4

0.8 ± 1.2

6

II

9.8 ± 29.6

25.8 ± 41.1

1.0a ± 1,9

0.3 ± 0.7

0.3 ±0.5

7

II-III

0.6 ± 1.1

5.7 ± 9.7

0.0

0.4 ± 0.7

0.0

Notă: a) S-a eliminat din calcule o valoare “dubioasă”, respectiv valoarea de 51ouă + 7 larve/con ce diferă foarte mult de toate celelalte.

 

Tabelul 8. Numărul mediu de semințe seci și a celor vătămate de dăunătorii cono- și seminifagi în funcție de clasa de

 vătămare a arborilor din care s-au recoltat conurile. Ocolul silvic Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997

 

Arb. Nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. mediu semințe/

con

Nr. mediu semințe seci/con

Nr. mediu (SD) semințe vătămate de:

  Resseliella        Earomyia            Barbara       Megastigmus

1

III

216.4 ± 23.8

15.6 ± 6.8

0.2 ± 0.4

0.1 ± 0.3

11.5 ± 17.8

15.6 ± 6.8

2

III-IV

233.1 ± 22.1

73.8 ± 27.5

1.0 ± 1.8

0.1 ± 0.3

2.3 ± 7.2

0.2 ± 0.4

3

I-(II)

253.8 ± 30.2

15.9 ± 4.0

0.0

0.5 ± 1.6

0.6 ± 1.9

1.2 ± 1.8

4

I

186.9 ± 20.8

13.3 ± 3.9

5.3 ± 15.6

0.1 ±0.3

11.8 ± 12.3

0.4 ± 0.8

5

0

252.1 ± 19.6

15.2 ± 9.3

1.8 ± 6.0

1.4 ± 3.1

14.0 ± 16.5

0.0

6

II

245.0 ± 17.4

18.5 ± 11.3

4.2 ± 6.7

5.3 ± 11.4

0.4 ± 1.3

1.1 ± 1.9

7

I-II

225.6 ± 22.2

7.6 ± 4.1

4.6 ± 6.5

0.4 ± 0.9

0.3 ± 0.8

0.1 ± 0.3

8

0

247.8 ± 27.8

12.5 ± 4.3

8.2 ± 9.3

3.7 ± 8.3

11.6 ± 12.8

0.0

 

Tabelul 9. Numărul mediu de semințe seci și a celor vătămate de dăunătorii cono- și seminifagi în funcție de clasa

de vătămare a arborilor din care s-au recoltat conurile. Ocolul silvic Marginea, U.P. I, u.a. 10 A, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. mediu semințe/

con

Nr. mediu semințe seci/con

% conuri atacate de:

   Resseliella      Earomyia            Barbara       Megastigmus

2

III

269.2 ± 38.8

30.7 ± 7.5

0.0

0.0

2.5 ± 6.1

0.0

5

II

225.4 ± 30.7

11.8 ± 12.7

0.7 ± 1.0

0.2 ± 0.4

5.0 ± 12.2

0.8 ± 1.2

6

II

246.6 ± 30.5

21.3 ± 16.7

2.1 ± 4.9

0.9 ± 1.9

8.7 ± 13.9

0.3 ± 0.5

7

II-III

275.8 ± 19.8

4.0 ± 5.9

0.6 ± 1.1

0.0

7.6 ± 16.1

0.2 ± 0.7


Tabelul 10. Procentul diferitelor categorii semințe în funcție de clasa de vătămare a arborilor din care  s-au recoltat

conurile. Ocolul silvic Solca, U.P. I, u.a. 57 B, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. semințe anali

zate

% semințe sănătoa-se

% semințe  seci

 

% semințe vătămate de:

 

Resseliella   Earomyia    Barbara     Megastig-     Total

                                                             mus          insecte

1

III

2380

86.6

7.2

<0.1

<0.1

5.3

0.8

6.2

2

III-IV

2564

66.8

31.7

0.4

<0.1

1.0

<0.1

1.5

3

I-(II)

2538

92.8

6.3

0.0

0.2

0.2

0.5

0.9

4

I

2056

83.5

7.1

2.8

0.1

6.3

0.2

9.4

5

0

2784

86.0

6.5

0.8

0.6

6.0

0.0

7.4

6

II

2450

88.0

7.6

1.7

2.2

0.2

0.4

4.5

7

I-II

2708

94.2

3.4

2.0

0.2

0.1

<0.1

2.4

8

0

3222

85.5

5.0

3.3

1.5

1.7

0.0

9.5

TOTAL

-

20702

85.5

9.2

1.5

0.6

3.0

0.2

5.3

 

 

Tabelul 11. Procentul diferitelor categorii semințe în funcție de clasa de vătămare a arborilor din care s-au recoltat

conurile. Ocolul silvic Marginea, U.P. I, u.a. 10 A, 24.07.1997

 

Arb. nr.

Clasa de vătă-mare

Nr. semințe anali

zate

% semințe sănătoa-se

% semințe  seci

 

% semințe vătămate de:

 

Resseliella   Earomyia    Barbara     Megastig-     Total

                                                             mus         insecte

2

III

1616

87.7

11.4

0.0

0.0

0.9

0.0

0.9

5

II

1354

91.8

5.2

0.3

<0.1

2.2

0.4

3.0

6

II

2466

86.5

8.6

0.9

0.4

3.5

0.1

4.9

7

II-III

2482

95.5

1.5

0.2

0.0

2.7

0.1

3.0

TOTAL

-

7918

90.5

6.4

0.4

0.1

2.5

0.1

3.1

 

 

Sus


Copyright Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.