Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicaţii | Servicii | Link-uri utile
Copiere articol

 

 

Cercetări privind metode noi de depistare, prognoză şi avertizare a combaterii dăunătorilor fructificaţiei laricelui din rezervaţiile de seminţe

 

 

Valentina Olenici

 

               

Insectele dăunătoare fructificaţiei laricelui se întâlnesc aproape pretutindeni acolo unde apare această esenţă şi intensitatea atacului lor atinge valori maxime în plantaje, acolo unde datorită condiţiilor staţionale şi structurii genetice a plantajelor, există în fiecare an cel puţin un număr minim de conuri, aşa încât nivelul populaţiilor de insecte se poate menţine la un nivel ridicate dacă nu se aplică măsuri de combatere a lor.

 

1.   Lucrări efectuate.  In cadrul acestei faze s-au efectuat următoarele lucrări:

- procurarea literaturii de specialitate şi documentare din aceasta;

- observaţii fenologice privind înflorirea şi fructificarea laricelui în suprafeţele experimentale;

                 - recoltarea săptămînală a cîte 50 de conuri în curs de dezvoltare, pentru studierea corelaţiiilor dintre dezvoltarea conurilor şi infestarea lor de către insecte, precum şi pentru precizarea corelaţiilor dintre dezvoltarea conurilor şi a insectelor, pe de o parte, şi cumularea de temperaturi pozitive peste +5^oC, pe de altă parte;

                  - analizarea la lupa binocular a conurilor, prin desfacerea solz cu solz, şi înregistrarea pe specii a ouălor şi a larvelor găsite;

                  - efectuarea unor analize privind variaţia compoziţiei chimice a conurilor în raport cu stadiul de dezvoltare a lor;

                 - urmărirea dezvoltării insectelor în cutiile de creşteri, în vederea trierii la timp a pupelor de R. perangustana, pentru trimiterea la Institutul de Chimie din Cluj-Napoca, precum şi pentru a studia corelaţia dintre dezvoltarea insectelor şi sumele de temperaturi cumulate;

                  - procurarea nadelor feromonale şi a curselor de la I. Ch. Cluj-Napoca, amplasarea lor în teren şi recoltarea săptămînală a materialului biologic capturat;

                  - identificarea materialului biologic capturat la curse;

                  - recoltarea periodică de conuri de larice şi punerea lor la creşteri pentru obţinerea de pupe de R. perangustana în primăvara anului 1998;

                  - preluarea datelor meteorologice şi prelucrarea lor după algoritmul Morris & Bennett (1967);

                  - prelucrarea datelor ştiinţifice şi redactarea referatului ştiinţific.

 

2. Rezultate şi concluzii

Principalele rezultate obţinute în cadrul acestei faze se prezintă în figurile 1-4 şi tabelele 1-2.

Fig. 1. Dinamica creşterii “in situ” a conurilor de larice la Hemeiuşi-Bacău în 1996.

(Br - bractei; Br-Sc - bractei-solzi; Sc-Br -solzi-bractei; Sc - solzi).

 

Fig. 2. Variaţia conţinutului de apă în conurile de larice la Hemeiuşi-Bacău în 1996

 

 

Fig. 3. Variaţia conţinutului de celuloză şi lignină în conurile de larice de la Hemeiuşi-Bacău în 1996

 

Tabelul 1. Sume de temperaturi (baza +5⁰ C) la care s-au produs principalele fenofaze ale laricelui şi ale dăunătorilor

 

Specia	Fenofaza	Hemeiuşi-Bacău Ziua nr.     Sum. temp.		Păltinoasa* Ziua nr.     Sum. temp.
Larix decidua	·       Deschiderea mugurilor floriferi ·       Polenizare ·       Apariţia dintre bractei a solzilor fertili ·       Incheierea creşterii conurilor	110 113-115 (123)-130 »155	42 56-73 (167)-255 603	»117 »135 163- (170)	84 »258 584- (650)
Resseliella skuhravyo-rum	·       Inceputul ovipoziţiei ·       Inceputul eclozării larvelor	130 137	255 356	»135 142	258 344
Strobilomyia melania + infrequens	·       Inceputul ovipoziţiei ·       Inceputul eclozării larvelor	130 144	255 463	142	344
Retinia perangusta-na	·       Inceputul ovipoziţiei ·       Inceputul eclozării larvelor	? - 151	? - 550	? - 170	? - 650

  NOTA: * Pentru Păltinoasa s-au luat în considerare datele de la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc.

 

 

Tabelul 2. Situaţia capturării fluturilor la cursele feromonale (Hemeiuşi-Bacău, 1996)

 

Varianta	Nr. repetiţii	Suma	Media	Varianţa
V1	4	2	0.5	0.33
V2	4	10	2.5	4.33
V5	4	7	1.75	2.25
V6	4	5	1.25	0.91
V7	4	124	31.0	230.67
Martor	4	12	3.0	4.67

 

               

 

 

 

 

 

 

 

  Fig. 4. Variaţia capturilor de Retinia perangustana la cursele feromonale şi a sumelor de

                   temperaturi cumulate în perioada efectuării experimentului. (Hemeiuşi-Bacău, 1997)

 

Concluziile la care s-a ajuns pe baza cercetărilor efectuate sînt:

1)  După ritmul de creştere a conurilor se pot distinge patru faze de creştere (I - faza umflării mugurilor floriferi; II - faza creşterii rapide a conurilor; III - faza creşterii lente a conurilor; IV - faza lignificării conurilor şi maturizării seminţelor), iar în funcţie de aspectul conului după deschiderea mugurelui florifer femel se disting patru stadii de dezvoltare (Br -bractei; Br-Sc - bractei-solzi; Sc-Br - solzi-bractei; Sc - solzi);

2)  Creşterea şi dezvoltarea conurilor este însoţită de o permanentă schimbare a lor şi din punct de vedere fizico-chimic. Conţinutul de apă scade, iar conţinutul de fibre nedigerabile (celuloză şi lignină) creşte foarte rapid odată cu încheierea creşterii conurilor.

3)  Schimbările fizico-chimice menţionate, corelate cu existenţa unui anumit tip de aparat bucal explică o anumită succesiune a dăunătorilor în conuri, succesiune care are ca efect o exploatare într-un grad mai ridicat a acestei surse de hrană în condiţiile unei concurenţe interspecifice neglijabile;

4)  In ambele suprafeţe experimentale succesiunea infestării conurilor de către insecte a fost: Resseliella skuhravyorum, Strobilomyia spp., Retinia perangustana şi Dioryctria abietella, o succesiune ce diferă de cea menţionată pentru arboretele naturale de larice din Alpi şi care conduce la concluzia că R. skuhravyorum de la noi ar putea fi o rasă ecologică sau o subspecie a celei semnalate în zona Alpilor.

5)  Succesiunea infestării conurilor de către insecte este strîns corelată cu dezvoltarea conurilor, indiferent de zonă, astfel încît indicatorii fenologici pot fi folosiţi cu succes pentru stabilirea perioadelor în care au loc anumite fenofaze ale dăunătorilor;

6)  Producerea fenofazelor speciei-gazdă, cît şi ale dăunătorilor asociaţi este guvernată în mare măsură de temperatură, fapt ce permite folosirea sumelor de temperaturi (cumulate peste +5^oC) pentru prevederea perioadelor de producere a diferitelor fenofaze indiferent de zonă;

7)   Amestecul E₉ -12Ac + Z₉ -12OH în raport de 1:1 şi doza de 1mg/nadă are efect atractant asupra masculilor de R. perangustana;

8)  In 1997 durata zborului de Retinia perangustana a fost de cca. 3 săptămîni;

9)  Primii fluturi de Retinia perangustana apar la cca. 200 grade-zile şi ovipoziţia începe - cel puţin la altitudini joase - odată cu celelalte specii, respectiv cînd conurile trec în stadiul de bractei-solzi.

Dintre concluziile prezentate, cele de la numerele 2, 4, 7, 8 şi 9 au caracter de noutate.

 

 

Sus

Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.