	Prima pagină \| Prezentare \| Cercetare \| Personal \| Publicaţii \| Servicii \| Link-uri utile

	Copiere articol

Elaborarea unor sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid instalate în zone cu puternice doborâturi de vânt, în vederea ridicării stabilităţii lor ecologice

Radu Vlad

Introducere

Pădurile de răşinoase, şi îndeosebi cele de molid, prezintă o mare importanţă economică şi au un rol deosebit în protecţia mediului ambiant. Aceste păduri însă sunt vătămate de doborâturi şi rupturi de vânt de mare amploare, cele din ultimele decenii provocând mari perturbări. Frecvente sunt cazurile în care au loc doborâturi şi rupturi izolate, ale căror efecte, insesizabile imediat ca în cazul doborâturilor de mare intensitate, se dovedesc a avea în timp un rol determinant asupra productivităţii şi stabilităţii arboretelor. Aceste calamităţi naturale, pe suprafeţe mari sau izolate, nu vor putea fi oprite, după cum nici eliminarea integrală a daunelor pe care le produc pădurilor nu va fi posibilă, dar diminuarea pagubelor prin aplicarea unor măsuri silvotehnice corespunzătoare este posibilă.

Rezultatele cercetării nu trebuie privite ca o finalitate în complexa problematică a unor sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid, ci ca o verigă, ca o etapă în cadrul definitivării concepţiilor teoretice şi practice privind aplicarea lucrărilor de îngrijire. De asemenea, acestea vor trebui canalizate pe două direcţii: ansamblul de lucrări silvotehnice de îngrijire ce se vor efectua în cadrul unui arboret şi ansamblul de lucrări silvotehnice de îngrijire necesar de aplicat la nivel de bazinet (U. P.).

Lucrări efectuate

- reinventarierea a două blocuri experimentale instalate anterior (u. a. 102 B - U. P. V Dornişoara, O.s. Dorna Candreni, u. a. 105 C - U. P. I Demacuşa, O. s. Tomnatic), unde s-au aplicat lucrări de îngrijire a arboretelor în mai multe variante (martor, moderat, forte). S-au măsurat următoarele elemente: d_1,30 pentru toţi arborii componenţi ai variantelor, înălţimea totală, înălţimea punctului de inserţie a coroanei pe fusul arborilor, diametrul maxim respectiv minim al coroanei; ultimele elemente s-au relevat pentru 10 % din numărul de arbori pentru fiecare variantă.

- studiul evoluţiei distribuţiei arborilor pe categorii de diametre pentru 4 blocuri experimentale (u. a. 1028, U. P.V Dornişoara, O. s. Dorna Candreni; u. a. 105 C, U. P. I: Demacuşa, O. s. Tomnatic; u. a. 8B, U. P. IV Fundu Moldovei, O. s. Pojorâta; u. a. 99A, U. P. III Valea Putnei, O. s. Pojorâta).

- studiul evoluţiei distribuţiei coeficienţilor de zvelteţe pe categorii de diametre, cu domeniile de vulnerabilitate pentru blocurile experimentale analizate.

- încadrarea evolutivă a numărului de arbori (%) pe categorii de vulnerabilitate, în funcţie de valoarea coeficientului de zvleteţe (h/d < 80 = domeniul cu vulnerabilitate redusă, h/d = 80-100 = domeniul vulnerabil, h/d >100 = domeniul foarte vulnerabil), corelat cu varianta aplicării lucrărilor de îngrijire pentru blocurile experimentale analizate.

- stabilirea, pentru blocurile experimentale cercetate, a parametrilor biometrici (N/ha, G/ha, V/ha, dg, hg) şi de stabilitate (coeficientul de zvelteţe, lungimea coraanei %, poziţia, înălţimea centrului de greutate).

Rezultate obţinute şi concluzii

Studiul evoluţiei distribuţiei arborilor pe categorii de diametre răspunde necesităţilor teoretice şi parctice deoarece se pot stabili: efectul lucrărilor executate anterior (pentru variantele moderat şi forte) şi ale acţiunii vântului şi zăpezii (varianta martor), direcţiile de acţiune în viitor, proiectarea şi executarea unor viitoare lucrări de îngrijire în arborete cu caracteristici similare, a căror finalitate să fie crearea unor arborete cu parametri structurali de stabilitate şi de productivitate în conformitate cu ţelurile de gospodărire fixate (figura nr.1 ).

Varianta martor pentru toate cazurile studiate evolutiv din punct de vedere al distribuţiei arborilor pe categorii de diametre se apropie ca alură de variantele moderat şi forte, ca urmare a acţiunii factorilor abiotici perturbatori (zăpadă şi vânt).

Începerea aplicării lucrărilor la vârste relativ târzii (35 ani), corelat cu indicii de densitate foarte mari (peste valoarea 2), existenţi la instalarea blocurilor experimentale şi cu valori ale coeficienţilor de zvelteţe peste 120, ca urmare a numărului foarte mare de puieţi folosiţi la plantare, fac ca aplicarea lucrărilor din variantele moderat şi forte să ducă la o scădere foarte mică a coeficientului de zvelteţe mediu pe arboret, cu menţinerea acestor variante în domeniul foarte vulnerabil. Ca o consecinţă a celor expuse, peste 95 % din numărul de arbori au valori ale coeficientului de zvelteţe mai mari de 80 (figura nr. 2).

Pentru majoritatea suprafeţelor cercetate se constată a creştere a daunelor provocate de vânat, de aceea se impune ca executarea lucrărilor să fie corelată şi cu protejarea arborilor de viitor.

Sus