Copiere articol

Cercetări privind reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din zonele cu uscare intensă din raza filialei teritoriale Suceava prin revenirea la fostele arborete naturale

Ion Barbu

  După o perioadă de cca. 10 ani, în care s-au desfăşurat numeroase cercetări atât în ţara noastră cât şi în Europa, în scopul de a identifica factorii declanşatori şi favorizanţi ai uscării pădurilor, problema rămâne încă insuficient elucidată. Ipotezele formulate, în special cele care susţineau o implicare directă a poluării în declinul pădurilor, nu au fost verificate decât în cazuri particulare, fără a se putea susţine o relaţie cauză-efect general valabilă. Nici ipoteza unifactorială secetă-stress pedohidric nu poate explica decât parţial declinul pădurilor. Analiza ecosistemelor forestiere naturale şi, prin comparaţie cu acestea, a ecosistemelor artificializate, cu creşteri foarte rapide în tinereţe (în special la brad), conduc la îmbătrâniri premature ale indivizilor şi adesea la comportamente anormale după vârsta de 80-90 ani. Alteori, modificările structurale, induse antropic, deşi nu sunt radicale se manifestă printr-o fragilizare deosebită a ecosistemului. Adesea, după o intervenţie de operaţiuni culturale sau tratamente, arboretul reacţionează foarte puternic în sens contrar celui aşteptat.

Cercetările efectuate în acest an în pădurile de brad din judeţul Suceava au urmărit următoarele obiective:

- relaţia dintre compoziţia arboretului matur şi compoziţia regenerării, cu scopul de a identifica direcţia naturală de succesiune a vegetaţiei;

- dinamica în ultimele două secole a compoziţiei arboretelor din zone afectate de uscare, cu o privire specială asupra speciilor introduse artificial;

- morfologia coroanelor arborilor parazitaţi de vâsc, cu scopul de a obţine elemente morfologice exterioare de diagnoză şi prognoză a stării arborelui;

- observaţii şi măsurători pentru stabilirea relaţiilor dintre aspectele morfologice exterioare şi cele morfo-anatomice interne ale fusului şi ramurilor;

- stabilirea factorilor ecologici şi de structură ai arboretelor care influenţază viteza de evoluţie a uscării în arborete de brad puternic parazitate de vâsc;

- cercetarea în suprafeţe experimentale a efectelor măsurilor ilviculturale preconizate pentru tratarea în continuare a arboretelor în curs de uscare.

Cercetările s-au făcut pe teren şi în laborator. Tema de cercetare are ciclul 1992-1995.

Din prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute se desprind concluzii cu utilitate practică privind regenerarea naturală în raport cu evoluţia parametrilor arboretelor materne, factorii microstaţionali şi intensitatea uscănlor.

Au fost stabilite de asemenea principalele direcţii în care au evoluat arboretele naturale din zone cu uscări intense în ultimele două secole şi a fost pusă în evidenţă influenţa măsurilor silviculturale în potenţarea uscărilor. O atenţie deosebită s-a acordat stării actuale a unor arborete puternic antropizate şi parazitate de vâsc, în care se estimează apariţia unor uscări intense în anii viitori.

A fost pusă în evidenţă variabilitatea morfologică a coroanelor arborilor de brad parazitaţi de vâsc şi s-au stabilit stadiile de evoluţie ale atacului şi factorii de influenţă (figura nr. 1). Pe baza unor inventarieri speciale s-a stabilit frecvenţa arborilor parazitaţi în raport cu altitudinea, clasa poziţională a arborilor şi parametrii coroanei. S-a întocmit schema evoluţiei stării de sănătate a arborilor de brad parazitaţi de vâsc, în funcţie de locul în coroană al atacului, de lungimea coroanei şi de indicele de desime al arboretului (figura nr. 2).

Deoarece fenomenul de uscare a bradului se manifestă şi în pădurile judeţului Neamţ, s-au iniţiat o serie de cercetări pentru evaluarea influenţei schimbărilor climatice din ultimii 20 ani asupra procesului de uscare. Au fost elaborate un număr de 110 diagrame climatice anuale pentru 5 staţii meteorologice (Târgu Neamţ, Piatra Neamţ, Roman, Ceahlău sat, Ceahlău Toaca).

Rezultatele obţinute în acest an, în special cele privind biologia vâscului, constituie elemente de noutate şi au făcut obiectul a două comunicări prezentate la cel de-al 7-lea Simpozion al bradului organizat de IUFRO la Altensteig-Germania, în noiembrie 1994. Rezultatele cercetărilor obţinute vor permite formularea principiilor de gospodărire a arboretelor de brad din zone afectate de uscare şi elaborarea tehnologiilor de reconstrucţie ecologică, în vederea asigurării continuităţii pădurilor.

Sus

Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.