Prima pagină | Prezentare | Cercetare | Personal | Publicaţii | Servicii | Link-uri utile
Copiere articol

 

 

Conducerea proceselor de regenerare naturală în  arborete de molid şi de amestec afectate în  mod repetat de diverşi factori dereglatori (vânt, zăpadă, insecte, poluare)

 

Radu Cenuşă 

 

               

Lucrarea se află în primul an al ciclului de cercetare. Propunerea unor investigaţii pe tema conducerii regenerării naturale în arboretele afectate de reprize de factori dereglatori s-a făcut din necesitatea tratării corespunzătoare a unor asemenea arborete. Specialiştii din producţie, cer în multe cazuri derogări de la prevederile amenajamentului, fie din dorinţa de a pune mai rapid în valoare seminţişurile instalate ca urmare a repetatelor extrageri de produse accidentale, fie din dorinţa de a lichida un arboret de consistenţă foarte redusă, vulnerabil la vânt şi neproductiv. Intre aceste două opţiuni, mai poate interveni şi dorinţa de a realiza o structură complexă, în cazul în care arboretul poate să se preteze la o gamă mai complexă de lucrări.

               

Lucrările la temă s-au desfăşurat în general în suprafeţe noi. Totuşi pentru aspecte de dinamică structurală au fost făcute reinventarieri în suprafeţe permanente amplasate în anii anteriori la teme la care a lucrat acelaşi colectiv de cercetare.

Din motivele invocate, tema prezintă un caracter de noutate, fiind direcţionată spre rezolvarea unor probleme de imediată aplicabilitate.

În cursul anului 1997, au fost efectuate următoarele lucrări:

1. Determinarea cuantumului şi a ritmului de afectaree a unor arborete prin investigaţii în arhivele şi amenajamentele ocoalelor silvice :

                               - Ocolul silvic Tomnatic: U.P. I Demacuşa, u.a. 105 C,88 A,44 A,88 B, 97 B; U.P. VI Tomnatic, u.a.  44;

- Ocolul silvic Moldoviţa: U.P. II Argel, u.a. 168 A, 176 A, 164 A, 164 C, 164 D, 168 B; U.P. III Raşca, u.a. 254 A; U.P. IV Putna Secrieş, u.a. 332 A

- Ocolul silvic Vama: U.P. III Dragoşa, u.a. 113A, 111A, 344 A, 355 A, 112 A

- Ocolul silvic Marginea: U.P. II Bercheza, u.a. 56 A, 49 A, 64 A, 66 A,  63 A, 62 A

2. Cercetări asupra corelaţiei dintre parametri arboretului, modificările structurale şi structura reorganizării naturale :

                               - Ocolul silvic Vama: U.P. III Dragoşa, u.a. 344 A şi 355 A

                               - Ocolul silvic Tomnatic: U.P. VI Tomnatic, u.a. 44

                               - Ocolul silvic Pojorâta: U.P. III Valea Putnei.

3. Cercetări în suprafeţe permanente de probă asupra dinamicii dezvoltării structurale, rata eliminărilor şi rata intrărilor în :

- Ocolul silvic Tomnatic : U.P. I Demacuşa, u.a. 12 J, U.P. VI Tomnatic, u.a. 56 B

                Lucrările efectuate au urmărit elucidarea următoarelor direcţii de cercetare:

1. Analiza proceselor de rărire a arboretelor ca urmare a acţiunii repetate a factorilor abiotici şi biotici, considerându-se relevante cantităţile extrase anual sub formă de produse accidentale;

2. Stabilirea principalilor factori de influenţă asupra regenerării naturale şi a ponderii lor asupra cantităţii şi calităţii seminţişurilor;

3.  Analiza transformărilor structural-funcţionale a arboretelor, supuse măsurilor de gospodărire, induse de procesele de rărire pe de-o parte şi de regenerare de cealaltă parte.

                Pentru determinarea naturii frecvenţei şi intensităţii factorilor dereglaltori în arboretele de amestec şi în cele de molid, într-o primă etapă, s-au supus analizei unităţi amenajistice reprezentative din cadrul ocoalelor silvice Marginea, Vama, Moldoviţa şi Tomnatic. Acest gen de investigaţie a avut practic dublu scop: de cunoaşterea mai aprofundată a fenomenului (explorator) şi de orientare a cercetărilor viitoare (scop metodologic)

                La baza investigaţiilor au stat datele cuprinse în evidenţele ocoalelor silvice referitoare la cuantumul produselor accidentale, ca expresie materială a acţiunii factorilor dereglatori.

                Analiza importanţei factorilor de arboret implicaţi în  procesul de regenerare este extrem de complexă întrucât pe lângă multitudinea lor, ei acţionează în  mod complex, acţiunea fiind nu o rezultantă mecanică, ci una ecologică. Intrucât au fost cercetate trei arborete, în  această etapă analiza va viza numai aspectele ce vizează cele trei arborete. Datele medii rezultate din prelucrare se prezintă în tabelul 1.

 

Tabelul 1. Caracterizarea arboretului analizate sub raportul mediilor principalilor parametri luaţi în  analiză

 

Parametru	Simbol	u.a. 344 (O.s. Vama)	u.a. 355 (O.s. Vama)	u.a. 44 (O.s.Tomnatic)
Nr. de arbori de molid	Mon	141.1	210	111.5
Nr. de arbori de brad	Brn	67.4	33	489.7
Nr. de arbori de fag	Fan	43.3	23	-
Nr. total arbori	Totaln	252	267	600.4
Componente		56%Mo   27%Br  17%Fa	78%Mo   12%Br  10%Fa	18%Mo  82%Br
Suprafaţă bază	Totalg	22.8	23.6	18.6
Nr. cioate molid	Moc	71.4	94.9	72
Nr. cioate brad	Brc	28.5	5.1	56
Nr. cioate fag	Fac	15.4	11.7	-
Nr. total cioate	Totalc	115.4	111.7	123.4
Nr. puieţi h< 5 cm molid	MoS1	3678	11691	6665
Nr. puieţi h< 5 cm brad	BrS1	371	750	9022
Nr. puieţi h< 5 cm fag	FaS1	321	39	-
Nr. puieţi alte specii h < 5 cm	Altesp S1	64	34	676
Nr. total puieţi h< 5 cm	Total S1	4435	12514	16350
Componente seminţiş h < 5 cm		82%Mo,9%Br,8%Fa,1% Alte sp.	93%Mo, 6%Br, 1%Fa	41%Mo, 55%Br, 4% Alte sp.
Nr. puieţi h > 5 cm molid	MoS2	1007	4946	1434
Nr. puieţi h > 5 cm brad	BrS2	28	882	3010
Nr. puieţi h > 5 cm fag	FaS2	17864	1622	-
Nr. puieţi alte specii h > 5 cm	Altesp S2	35	93	1076
Nr. total puieţi h > 5 cm	Total S2	18936	7514	5524
Componente seminţiş h > 5 cm		5%Mo, 1%Br, 94%Fa	65%Mo, 12%Br, 23%Fa	26%Mo, 54%Br, 20%Alte sp.
Distribuţia medie între arbori	l	7.3	7.2	4.7
Inălţime dominantă	hdom	26.6	26.4	29.8
Indice Hart-Becking	alfa	28.25	29.4	16.1
Procentul extragerii	%ext.	34.3	30.4	17.4
Diametrul mediu	xmed	35.5	35.04	21.18
Coeficientul de variaţie al diametrului mediu	Cv	41.2	43.4	82.6
Indicele de dezvoltare al semintisului	Ids	9.44	9.31	9.68
Vârsta arboretului (ani)		110	105	120
Tip staţiune		Montan de amestecuri cu mulll
Expoziţie geografică		estică	nord-vest	estică
Panta medie		22.1	18.2	17

 

                Plecând de la datele de bază şi de la rezultatele inventarierilor s-a efectuat analiza statistică a datelor cu următorii paşi: (1)

·analiza corelaţiei între parametri luaţi în  studiu (exemplu pentru u.a. 344 A O.s. Vama - tabelul 2);

·identificarea factorilor de influenţă asupra însuşirilor cantitative şi calitative ale seminţişurilor pe baza semnificaţiei coeficienţilor de corelaţie;

·analiza regresiilor dintre parametri cu acţiune semnificativă şi indicatorii de caracterizare a seminţişului cu ajutorul testului F - pentru influenţa globală şi al testului t pentru influenţa individuală a fiecărui factor (tabelul 3)

În ceea ce priveşte analiza spaţială a tuturor parametrilor ce concură la reuşita regenerării naturale s-a reuşit simularea pe bază de relaţii determinate anterior a acestui element. In figurile 1 se prezintă indicele de dezvoltare a seminţişului - valori reale de pe teren iar în  figura 2 indicele de dezvoltare a seminţişului - valori simulate cu ajutorul ecuaţiei :

 

Ids = - 0,0308 Mon + 1,6098 l + 0,2437 xmed - 6,6158

în  care:

                Ids = indicele de dezvoltare a seminţişului

                Mon - numărul de arbori de molid/hectar

                l = distanţa medie între arbori (m)

                xmed = diametrul mediu al arboretului (cm).

Din aplicarea ecuaţiei rezultă următoarea situaţie :

                - aceleaşi valori 51% din cazuri;

                - creşterea valorii cu o clasă 35% din cazuri;

                - creşterea valorii cu două clase 20% din cazuri;

                - scăderea valorii cu două clase 5% din cazuri.

                Chiar dacă sub raportul strict al valorilor, diferenţele sunt mari, în  cazul întocmirii cartogramelor rezultatele simulării pot fi satisfăcătoare.

După circa 6 luni de cercetări este dificil a se emite concluzii definitive referitoare la problema studiată. Din lucrările desfăşurate se pot formula câteva rezultate cu caracter provizoriu, ce vor fi luate în  considerare în  cercetările din anul 1998:

·factorii naturali exercită o presiune continuă asupra arboretelor cu frecvenţe de 4-7 ani. Această influenţă este cu atât mai mare cu cât arboretele respective au fost supuse unei dereglări majore, care au deschis arboretul sub consistenţa de 0,6;

·sunt cazuri în care arboretele afectate au vârste sub nivelul preexploatabilităţii iar regenerarea poate fi declanşată;

·regenerarea rezultată ca o consecinţă a proceselor de rărire naturală, nu este satisfăcătoare sub raportul distribuţiei în  spaţiu de aceea sunt necesare măsuri direcţionate spre promovarea regenerării dacă interesele economice şi ecologice o cer.

Analiza statistică pune în  evidenţă o serie de relaţii cauzale interesante privind intercondiţionarea factorilor de arboret cu calitatea şi cantitatea seminţişurilor. Relaţiile matematice pot fi utilizate la modelări. Aceste modele trebuie completate şi cu factorii staţionali şi de arboret.

 

 

Sus

Copyright Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului. Toate drepturile rezervate.