�n cei 50 de ani de existen��, Sta�iunea Experimental� de Cultura Molidului a cunoscut mai multe forme de organizare.

�n 1956 Sta�iunea s-a transformat �n Punct Experimental, cu sediul �n comuna Pojor�ta, �ntruc�t ocoalele silvice experimentale au disp�rut ca form� de organizare, iar inginerul cu cercetarea de la Ocolul silvic Pojor�ta a preluat conducerea unit��ii de produc�ie III Valea Putnei, pentru care r�spundea de toate categoriile de lucr�ri, inclusiv cele de cele de cercetare. �n 1962, Punctul Experimental Pojor�ta a trecut sub controlul Sta�iunii I.N.C.E.F. Suceava.

Prin ordinul nr. 159/13.12.1966, emis de directorul I.N.C.E.F., punctul experimental I.N.C.E.F. Pojor�ta este scos de sub controlul �i coordonarea sta�iunii de la Suceava �i devine o unitate cu "organizare proprie de sine st�t�toare�, subordonat� direct conducerii din centrala I.N.C.E.F. Bucure�ti. Totodat� se stabile�te c� aceast� unitate "va efectua cercet�ri numai �n domeniul culturii, selec�iei �i protec�iei molidului�. Ca urmare, acest ordin poate fi considerat "certificatul de na�tere� al Sta�iunii Experimentale de Cultura Molidului, form� �n care unitatea avea s� d�inuie p�n� �n prezent, de�i ordinul face referire la "Punctul experimental Pojor�ta�, iar �n actele oficiale din anii imediat urm�tori s-au folosit diferite denumiri precum: Punctul Experimental C�mpulung Moldovenesc, Sta�iunea Experimental� C�mpulung Moldovenesc, Sta�iunea de Cercet�ri Forestiere C�mpulung Moldovenesc �i altele. Denumirea de Sta�iunea Experimental� de Cultura Molidului C�mpulung Moldovenesc a fost folosit� �n mod consecvent �n actele oficiale abia din 1970, dup� ce sediul sta�iunii se mutase (�n 1969) de la Ocolul silvic Iacobeni (unde fusese stabilit provizoriu prin ordinul men�ionat anterior), la C�mpulung Moldovenesc, str. Tudor Stefanelli nr. 1. Din acela�i an, �n subordinea Sta�iunii de Cultura Molidului s-au aflat �i Punctele Experimentale de la Topli�a �i Ia�i, precum �i baza material� de la Hemeiu�-Bac�u, la care s-a ad�ugat, �n 1971, usc�toria de conuri de la Sadova.

�n urma reorganiz�rii din 1974 a Institutului de Cercet�ri, Studii �i Proiect�ri Silvice, pe baza decretelor nr. 162/1973, 297/1973 �i 139/1974, s-a �nfiin�at Institutul de Cercet�ri �i Amenaj�ri Silvice, cu o filial� la C�mpulung Moldovenesc care avea �n componen�a sa Sta�iunea Experimental� de Cultura Molidului, subunit��ile aflate anterior �n subordinea sta�iunii, precum �i p�str�v�ria Tarc�u. Prin "Programul na�ional pentru conservarea �i dezvoltarea fondului forestier �n perioada 1976-2010�, I.C.A.S. se organizeaz� pe 6 filiale zonale, filiala Moldova cu sediul la Hemeiu�-Bac�u incluz�nd �i Sta�iunea Experimental� de Cultura Molidului C�mpulung Moldovenesc. �n baza aceluia�i program, adoptat prin legea nr. 2/1976, la 1 iulie 1977 sta�iunea a fost �nzestrat� cu Ocolul silvic (experimental) Tomnatic - alc�tuit din dou� unit��i de produc�ie (I Demacu�a �i VI Tomnatic), preluate de la ocoalele silvice Moldovi�a �i respectiv Pojor�ta -p�n� �n anul 2003. Ad�ug�ndu-se noul ocol la usc�toria Sadova, s-a constituit �n cadrul sta�iunii o sec�ie de produc�ie, care a func�ionat sub aceast� denumire p�n� �n� 2 ianuarie 1979. De la aceast� dat� �i p�n� �n 1990, c�nd usc�toria a fost v�ndut�, aceasta a fost integrat� �n Ocolul silvic Tomnatic. �n 1988, �n cadrul sta�iunii a luat fiin�� �i un colectiv de proiectare (amenajarea p�durilor), care a func�ionat �ns� numai p�n� �n 1991. Dup� desfiin�area organiz�rii pe filiale a institutului �n 1990, sta�iunea a fost �i este �n subordinea direct� a centralei I.C.A.S. Bucure�ti.