Untitled Document

Cercetările în acest domeniu, de-a lungul celor 50 de ani de activitate, au evoluat de la obiective conturate strict pe domeniile componente, respectiv pepiniere (producerea materialului de împădurit), împăduriri, lucrări de îngrijire, tratamente etc. la cercetări complexe care au vizat corelarea tuturor domeniilor specifice silvotehnicii în atingerea obiectivelor temelor de cercetare (blocuri şi succesiuni de tăieri pentru sporirea rezistenţei arboretelor la activitatea vântului şi zăpezii, sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid etc.).

Pentru perfecţionarea tehnologiilor de plantare şi întreţinere a culturilor s-au instalat numeroase blocuri experimentale cu scheme şi compoziţii diferite, cu puieţi repicaţi şi nerepicaţi. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă superioritatea puieţilor repicaţi, prin procentul de prindere mai mare, ritmuri de creştere mai mari, cheltuieli de întreţinere mai mici şi o rezistenţă sporită faţă de dăunători.

În privinţa tehnologiei de împădurire a grohotişurilor din judeţul Suceava, s-a constatat că folosirea la plantare a puieţilor de molid sau produşi în recipienţi (pungi de polietilenă cu diametrul de 8-10 cm şi lungimea de 20 cm), asigură procente de prindere şi de menţinere mult mai mari decât puieţii plantaţi cu rădăcini şi cu pământ de împrumut.

Lucrările de cercetare privind îngrijirea şi conducerea arboretelor de molid, au acordat atenţie deosebită primelor intervenţii şi anume curăţirilor, care s-a constatat că sunt hotărâtoare pentru stabilitatea acestor la activitatea nefavorabilă a vântului şi a zăpezii. Experimentările proprii efectuate în această problemă au abordat următoarele aspecte: stabilirea momentului optim al intervenţiilor, intensitatea acestora, problema accesibilităţii şi penetrabilităţii interioare, mecanizarea unor operaţii de scop apropiat a materialului lemnos.

Sistemele silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid au abordat probleme referitoare la analiza parametrilor biometrici şi de şi de stabilitate în: blocuri experimentale instalate folosind diferite scheme de plantare, blocuri experimentale în care au fost aplicate diferite variante ale lucrărilor de îngrijire şi în arborete de molid instalate în zona cu puternice doborâturi de vânt, pentru ca în final să se prezinte bazele elaborării sistemelor silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid instalate în zone cu puternice doborâturi de vânt.

Cercetări de mare amploare şi de lungă durată s-au derulat în problema tehnologiilor de regenerare naturală a molidişurilor. Investigaţiile s-au efectuat în staţionare, în suprafeţe permanente şi pe itinerar, permiţând cunoaşterea modificării principalilor factori ecologici şi a influenţei lor asupra instalării şi menţinerii seminţişului, a intensităţii tăierilor de regenerare, a vătămărilor produse solului, seminţişului şi arboretului rămas în picioare prin exploatarea lemnului. Dintre rezultatele cele mai importante menţionăm: seminţişul instalat a înregistrat pierderi între 29 şi 90%; neefectuarea tăierilor de regenerare sau executarea unor tăieri slabe în primul an de după fructificaţie la molid, a dus la pierderi de seminţiş până la 100%; menţinerea şi dezvoltarea seminţişului a fost influenţată de reglarea consistenţei prin intensitatea şi frecvenţa tăierilor aplicate; lucrările de completare a regenerării naturale au fost necesare; menţinerea seminţişului depinde de intensitatea luminii.

Din punct de vedere al stabilităţii şi rezistenţei la factori abiotici dăunători, cele mai bune rezultate le dă tratamentul tăierilor rase în parchete mici şi succesive în margine de masiv. Tăierile de transformare spre grădinărit, practicate în arboretele preexpoatabile şi exploatabile de molid, duc la scăderea stabilităţii acestora. Sistemul de exploatare a arborilor cu coroană cauzează prejudicii importante seminţişului instalat.

Prin aplicarea tratamentelor cu tăieri repetate şi cu regenerare sub adăpost, s-au înregistrat pierderi de seminţiş mult mai mari în perioada de repaus vegetativ, când exploatarea s-a făcut pe sol neacoperit cu zăpadă şi în terenuri cu pantă mai mare de 30⁰. Pentru aprofundarea diferitelor aspecte cu privire la regenerarea naturală a molidului s-au instalat seminometre şi o staţie meteorologică (blocul experimental Teşna - O.S. Coşna) de unde s-au recoltat date privind: temperatura aerului, evaporaţia, umiditatea relativă a aerului, temperatura solului la diferite adâncimi, direcţia şi viteza vântului, cantitatea de precipitaţii. S-au mai efectuat studii şi asupra microbiologiei solului, a nivelului trofic pe variante, asupra precipitaţiilor interceptate de coronamentul arborilor şi a scurgerilor de suprafaţă.

Refacerea arboretelor de molid vătămate de vânat a abordat aspecte referitoare la: reactualizarea cartării arboretelor din U.P. I Demacuşa, O.S. Tomnatic din punct de vedere al frecvenţei daunelor produse de vânat, pierderi cantitative şi calitative de masă lemnoasă ca urmare a frecvenţei vătămărilor produse de vânat şi a vârstei rănilor; aplicarea tratamentului tăierilor rase în benzi şi a tăierilor rase pe parchete mici pentru două cazuri semnificative de arborete de molid vătămate de animale, stabilirea urgenţei de regenerare pentru această categorie de arborete.

Studiul impactului produs de vânt şi zăpadă asupra pădurilor de răşinoase din zonele expuse s-a concretizat în: abordarea situaţiei meteo - sinoptice ce a generat doborâturile din luna noiembrie 1995; repartizarea suprafeţelor şi a volumelor afectate pe formaţii forestiere: altitudine, expoziţie, pantă etc., pentru zonele cele mai afectate; parametrii biometrici şi de stabilitate caracteristici în arborete de molid din zonele expuse; stabilirea elementelor care condiţionează o bună gestionare a arboretelor de molid din zone puternic expuse la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă.

Lucrările privind asigurarea protecţiei arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt şi rupturilor de zăpadă prin aplicarea blocurilor şi succesiunilor de tăieri şi a tăierilor de îngrijire au fost abordate de pe o nouă poziţie, şi anume că ideia blocurilor şi succesiunilor de tăieri include întreg ansamblul de măsuri silvotehnice din viaţa arboretului, de la creare până la recoltare, cu un singur obiectiv: creşterea stabilităţii arboretelor. Numeroase studii de caz au pus în evidenţă starea de instabilitate a arboretelor de molid datorită unui context ecologic determinat de o multitudine de factori, între care cel antropic se detaşează net. Pe acestea, precum şi pe numeroase lucrări efectuate anterior, s-au bazat complexele de măsuri silvotehnice recomandate pentru orice situaţie (94 de stări posibile) în vederea creşterii stabilităţii la acţiunea vântului şi zăpezii.

Gospodărirea arboretelor cu lemn de rezonanţă şi claviatură a abordat o gamă complexă de aspecte ştiinţifice şi anume: solurile şi staţiunile forestiere cu molid de rezonanţă; evoluţia structurii arboretelor din Bucovina în ultimii 80 100 ani; structura arboretelor cu molid de rezonanţă; particularităţi exomorfe ale arborilor de molid cu lemn de rezonanţă; calităţile fizico-chimice ale lemnului de molid destinat producerii instrumentelor muzicale.

Sinteza rezultatelor obţinute a permis aducerea de contribuţii noi în domeniul staţiunilor forestiere, vegetaţiei forestiere şi în domeniul gospodăririi arboretelor. Pe baza unor studii efectuate atât la nivel de unitate de producţie, cât şi la nivel de unitate amenajistică, s-a pus în evidenţă permanenţa procesului de rărire care amplifică instabilitatea la vânt şi zăpadă. Seminţişurile rezultate pot constitui nucleele viitorului arboret, cu o structură mult diversificată. Ca rezultat al acestor cercetări, s-a elaborat o metodă cantitativă de determinare a calităţii seminţişurilor şi s-a stabilit fluxul decizional în valorificarea şi conducerea regenerării naturale.

Culturile de răşinoase instalate în ultimii 40 ani în afara arealului de vegetaţie ocupă peste 300.000 ha localizate în etajul montan inferior şi în Subcarpaţi şi au extensie mai redusă în zona de câmpie. Starea actuală a acestor culturi a impus iniţierea unor cercetări complexe în vederea stabilirii strategiilor pe termen scurt şi mediu de gospodărire a acestora.

Pe baza unui număr foarte mare de suprafeţe de probă s-a stabilit că arboretele de răşinoase instalate în staţiunile recomandate prin îndrumările tehnice s-au dezvoltat în parametrii prognozaţi având acumulat un important volum de masă lemnoasă. Cercetările efectuate au dus la concluzia că substituirea acestor culturi este neoportună, ele putând fi conduse până la vârste de 40 50 ani în condiţiile aplicării măsurilor silviculturale impetuos necesare. Cele mai multe dintre ele, datorită neexecutării la timp a lucrărilor de îngrijire, după vârsta de 15 ani sunt frecvent afectate de vătămări de zăpadă dispersate sau grupate care conduc la rărirea neuniformă a arboretelor.

In urma analizei datelor climatologice şi a răspândirii culturilor de răşinoase în afara arealului s-a elaborat o cartare a teritoriului ţării în clase de risc la apariţia vătămărilor produse de zăpadă. In vederea realizării unei tipologii structural funcţionale diferenţiată la nivel naţional, pe zone ecologice de risc la apariţia unor vătămări majore produse de factori dereglatori, specii caracteristici biometrice actuale şi şanse de succes al intervenţiilor silviculturale de redresare s-au iniţiat cercetări într-un număr foarte mare de arborete, repartizate în toate zonele în care au fost extinse răşinoase. Această tipologie va servi la diagnosticarea şi fundamentarea măsurilor silvotehnice de reconstrucţie ecologică a acestor arborete.

Titlul temei	Responsabil	Colaborator	Ciclu de cercetare
Cercetări asupra metodelor de cultură a stejarului în pepiniere	Ichim R.	-	1950
Combaterea insectelor vătămătoare din pepinierele de molid din Bucovina	Eliescu G.	Negru Şt.	1950*
Metode şi procedee de cultură a speciilor lemnoase în pepiniere	Lupe I.		1951*
Determinarea caracteristicilor seminţelor de molid, stejar pufos, gorun, gârniţă şi Q. virgiliana		Negru Şt.	1951*
Stabilirea exigenţelor principalelor specii lemnoase din culturile de pepinieră faţă de elementele din sol şi a nevoilor de îngrăşăminte ale solurilor din pepinieră din regiunile calde ale ţării	Chiriţă C.	Negru Şt.	1951*
Stabilirea metodelor şi a uneltelor de lucru indicate în agrotehnica pepinierelor şi a influenţelor acestora asupra productivităţii solurilor		Negru Şt.	1951*
Cercetări cu privire la dezvoltarea culturilor din sămânţă provenită din transfer		Negru Şt.	1951*
Stimularea germinaţiei la frasin, Acer campestre, Acer platanoides	Ocskay S.	Negru Şt., Grobnic Gh.	1951-1953*
Stabilirea indicilor de producţie în pepiniere pentru molid, brad, pin, stejar, frasin, salcie, plop euramerican	Rubţov Şt.	Negru Şt.	1952*
Stabilirea dimensiunii optime a puieţilor apţi de plantat		Duran V.	1953*
Stabilirea normelor de îngrăşământ a solurilor în pepiniere şi a exigenţelor faţă de elementele nutritive din sol pentru pin, paltin, gorun		Grobnic Gh.	1953*
Cercetări privind stimularea germinaţiei seminţelor de frasin, paltin, jugastru şi tei	Ocskay S.	Grobnic Gh.	1953*
Stabilirea producţiei de puieţi în pepinieră pe unitatea de suprafaţă cultivată pentru speciile molid şi pin	Rubţov Şt.	Marian A., Grobnic Gh.	1953*
Elaborarea metodelor de împădurire şi tehnica aplicării lor în regiunile forestiere şi de silvostepă	Rădulescu M.	Marian A.	1953*
Studiul asupra măririi procentului de răşinoase în arborete de fag cu larice	Clonaru Al.	Marian A.	1953*
Cercetări privind stabilirea indicilor de răsărire ai puieţilor		Duran V.	1953*
Cercetări privind desimea culturilor din pepinieră		Duran V.	1953*
Cercetări privind indicii de răsărire la molid şi pin	Ocskay S.	Marian A.	1954*
Cercetări privind stabilirea formulelor de împădurire în bazinele de interes hidroelectric - Valea Bistriţei		Marian A.	1954*
Cercetarea culturilor experimentale înfiinţate cu material de împădurire provenit din transfer		Marian A.	1954*
Cercetări privind stabilirea epocii optime de recoltare a seminţelor de tei, frasin, jugastru	Ocskay S.	Marian A., Grobnic Gh.	1954*
Cercetări privind operaţiunile culturale în principalele tipuri de arborete		Marian A.	1954*
Metode de stimulare a creşterii puieţilor în pepiniere pentru molid şi pin	Bândiu C.	Grobnic Gh.	1954*
Stabilirea producţiei de puieţi în pepiniere pentru molid şi pin	Rubţov Şt.	Marian A., Grobnic Gh.	1954*
Stabilirea nevoii de îngrăşăminte a solului în pepiniere	Rubţov Şt.	Marian A.	1954*
Cercetări privind stabilirea formulelor de împădurire în arborete de fag cu răşinoase, în vederea sporirii procentului de răşinoase	Rădulescu M.	Marian A.	1954*
Cercetări privind stabilirea indicilor de răsărire a puieţilor		Duran V.	1958*
Cercetări privind stabilirea indicelui de răsărire în pepiniere a seminţelor de păducel, lemn câinesc, precum şi a condiţiilor de germinaţie a seminţelor de frasin, păducel, scoruş şi mesteacăn.		Duran V.	1959*
Cercetări privind regenerarea molidişurilor	Grobnic Gh.	Duran V.	1959-1963*
Cercetări pentru stabilirea celor mai indicate tipuri de culturi forestiere în molidişurile din Carpaţii Orientali	Ionescu Al, Grobnic Gh.	Duran V.	1959-1964*
Cercetări privind clasele calitate ale puieţilor pentru împăduriri		Duran V.	1960*
Cercetări privind stabilirea indicilor de răsărire în pepiniere a seminţelor de mesteacăn şi scoruş		Duran V.	1960*
Aplicarea sistemului Dunneman în pepiniere		Duran V.	1960-1961*
Cercetări privind executarea semănăturilor directe de molid şi brad în nordul Moldovei		Duran V.	1960-1961*
Cercetări asupra molidului de rezonanţă şi posibilităţile de extindere în cultură		Duran V.	1963*
Stabilirea metodelor de curăţiri şi rărituri în molidişuri	Petrescu L.	Duran V.	1963-1964*
Tipuri de culturi şi metodele de refacere a arboretelor necorespunzătoare în gorunete şi făgete	Lupe I	Duran V.	1963-1964*
Stabilirea metodelor diferenţiate de întreţinere a culturilor forestiere în raport cu desimea optimă, tipul de întreţinere şi condiţiile staţionale	Mălureanu St.	Duran V.	1963-1966*
Aplicarea tăierilor succesive, progresive şi grădinărite în raza Ocolului silvic Coşna		Duran V.	1965*
Cercetări privind culturile de plop tremurător la est de Carpaţii Orientali		Duran V.	1965*
Cercetări privind stabilirea metodelor diferenţiate de întreţinere a plantaţiilor forestiere până la închiderea stării de masiv în regiunea de deal şi de munte	Ionescu D	Duran V.	1967,1969,1970, 1971*
Îngrijirea şi urmărirea dezvoltării culturilor şi arboretelor rezultate din experimentări vechi cu caracter de lungă durată	Lupe I.	Duran V.	1967-1970*
Cercetări privind metodele de îngrijire (curăţiri şi rărituri) în arboretele pure de răşinoase;	Petrescu L.	-	1967-1974*
Influenţa îngrăşămintelor minerale în arboretele de molid din regiunea Suceava situate în arealul natural de vegetaţie	Dumitrescu G.	Duran V., Şutea D.	1968,1969,1970, 1973,1974,1975, 1972*
Cercetări privind tehnica de executare a degajărilor pe cale chimică		Răescu V.	1969*
Mărirea rezistenţei arboretelor la vânt	Marcu Gh.	Răescu V.	1969*
Cercetări privind influenţele aplicării tratamentelor în molidişuri asupra rolului hidrologic al arboretelor		Duran V.	1969*
Extinderea în cultură a molidului în afara arealului natural de vegetaţie al arboretelor pure de molid	Marcu Gh.	Răescu V.	1969*
Cercetări privind calitatea şi rezistenţa la doborâturile de vânt a arboretelor de molid din N ţării în raport cu modul de regenerare şi măsurile gospodăreşti aplicate	Ichim R.	Giurgiu V.	1969-1973
Cercetări privind tehnica aplicării tratamentelor în molidişurile din grupa I funcţională	Vlad I.	Duran V.	1969-1975*
Cercetări comparative asupra culturilor de molid efectuate cu puieţi repicaţi şi nerepicaţi în I.S. Suceava	Răescu V.	-	1971-1975
Regenerări în arborete de amestec		Sima I.	1973*
Stabilirea unor tehnologii eficiente de împădurire a grohotişurilor din cuprinsul unor ocoale din I.S.J. Suceava	Geambaşu N.	-	1974-1978
Producerea puieţilor de răşinoase în recipienţi de hârtie de diferite dimensiuni	Cristescu V.	Sima I.	1975*
Tehnica de regenerare în amestecuri de răşinoase cu foioase	Ciobanu P.	Sima I.	1975*
Măsuri şi procedee eficiente pentru prevenirea vătămărilor produse de vânat vegetaţiei forestiere	Şutea D.	-	1976
Îmbunătăţirea tehnologiei de îngrijire a molidişurilor corelat cu tehnologiile mecanizate de exploatare	Şutea D.	-	1976
Influenţa toaletării rădăcinilor puieţilor de molid şi a dezinfectării lor cu dispozitiv tip tunel asupra reuşitei şi sănătăţii culturilor	Sima I.	-	1976
Stabilirea tehnologiei de producere mecanizată a puieţilor de răşinoase în faguri de hârtie şi reuşita plantaţiilor executate cu puieţii respectivi în condiţii peo-climatice diferite	Cristescu V.	Sima I.	1976*
Raţionalizarea tratamentelor pentru combaterea principalelor boli la răşinoase din solarii, pepiniere şi plantaţii tinere	Pătrăşcoiu N.	Sima I.	1976,1977,1979,1980
Sisteme de tăieri de îngrijire şi conducere în pădurile de molid în scopul măririi rezistenţei acestora la acţiunea vântului	Petrescu L.	Ichim R.	1977*
Tehnologii ameliorate de regenerare pe cale naturală a pădurilor în condiţii sporite de mecanizare a lucrărilor de exploatare a lemnului	Ciobanu P.	Geambaşi N, Sima I.	1977,1979*
Tehnologii noi de îngrijire a arboretelor de răşinoase şi răşinoase cu fag în raport cu particularităţile ecologice şi auxologice ale tipurilor de pădure, corelat cu exploatarea mecanizată a lemnului	Petrescu L.	Şutea D., Barbu I.	1977,1979,1980*
Perfecţionarea tehnologiilor de împădurire şi întreţinere a culturilor tinere de molid în raport cu toţi factorii, inclusiv posibilităţile de mecanizare	Răescu V.	Duran V., Geambaşu N.	1977-1980
Tehnologii de împădurire, reîmpădurire şi întreţinere a culturilor tinere în raport cu particularităţile bioecologice ale molidişurilor şi cu posibilităţile de mecanizare a lucrărilor	Răescu V.		1977-1980
Tipuri de culturi forestiere şi lucrări ajutătoare pentru terenuri alunecătoare, taluze de ravene şi maluri de formaţiuni torenţiale în Podişul Moldovenesc, Carpaţii de Curbură şi Platforma Cotemeana		Hărăbor P.	1978*
Indici de producţie şi cicluri optime de producţie pentru semănături şi repicaje la principalele specii forestiere pentru puieţii forestieri cu noile dimensiuni, stabilite prin ordinul MEFMC 1500/1977		Sima I.	1978*
Stabilirea de soluţii şi măsuri, inclusiv aplicarea acestora în vederea gospodăririi raţionale a pădurilor afectate de doborâturi de vânt, uscare în masă, dăunători, precum şi depistarea şi combaterea epizootiilor la vânat	Duran V.	-	1979
Stabilirea indicilor şi ciclurilor de producţie şi a dimensiunilor optime ale puieţilor forestieri din semănături şi repicaje		Creangă I.	1979*
Stabilirea indicilor minimali de reuşită şi menţinere a culturilor silvice, pentru principalele specii forestiere şi zone de cultură		Duran V.	1979-1980*
Asigurarea protecţiei arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt şi a rupturilor de zăpadă prin aplicarea blocurilor şi succesiunilor de tăieri şi a tăierilor de îngrijire	Cenuşă R., Barbu I.		1981-1984
Tehnologii diferenţiate de reîmpădurire şi întreţinerea plantaţiilor de răşinoase din zonele afectate de doborâturi de vânt, care să asigure creşterea productivităţii, stabilităţii culturilor şi protecţia mediului	Răescu V., Barbu I.	Barbu V. Geambaşu N. Ichim R.	1981-1985
Cercetări privind comportarea şi efectul ameliorativ şi de consolidare al lucrărilor de împăduriri (perimetre demonstrative)	Traci C.	Geambaşu N.	1981-1986*
Tehnologii noi de întreţinere a culturilor silvice din pepiniere prin utilizarea erbicidelor selective pentru combaterea buruienilor	Leandru V.	Barbu V., Rusu Gh., Sfarghiu I.	1981-1990
Tehnologii diferenţiate de aplicare a tăierilor grădinărite în scopul asigurării regenerării naturale continue	Dissescu R.	Straton C., Buga S.	1982-1987*
Cercetări privind stabilirea tehnologiilor de regenerare a molidului la margine de masiv, corelat cu tehnologiile de exploatare	Barbu I.	-	1986-1990
Cercetări privind stabilirea densităţii optime la principialele specii forestiere	Buga S.	-	1988
Armonizarea regenerări artificiale cu regenerarea naturală		Duran V.	1988*
Cercetări privind stabilirea dimensiunilor optime ale puieţilor şi a indicilor de producţie la stejar, gorun, paltin de munte, paltin de câmpie, fag, frasin, cireş, brad, molid, larice, pin negru şi silvestru apţi pentru plantat		Câmpeanu R.	1989*
Tehnologii de reconstrucţie ecologică a arboretelor de molid vătămate de cervide	Vlad R.	-	1991-1994
Elaborarea unor sisteme silviculturale de îngrijire a arboretelor de molid instalate în zonele cu puternice doborâturi de vânt în vederea ridicării stabilităţii lor ecologice	Vlad R.	-	1992-1995
Direcţii de evoluţie a structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor de molid naturale şi artificiale pentru fundamentarea sistemelor silviculturale	Barbu I., Cenuşă R.	-	1994-1996
Cercetări privind substituirea arboretelor de răşinoase din afara arealului natural	Barbu I.	-	1994-1997